•♤Singura șansă ♤• ¿>Tokyo revengers x y/n <¿

Cap 18

~ -...Baji-san.....? (spun abea auzită ) ~

Îmi ridic privirea căutândul pe cel ce a tras , dar nu era nimeni. Nu mai aveam vlagă, nu mai aveam putere să mă ridic, nu puteam face nimic. Mă uit cu ochii goi la trup...

-"Cum s-a ajuns aici?....Povestea era alta , nimeni nu trebuia să moară...și totuși..."
-Y/N!! Suntem a--
-"Aud țipete...Strigări...Oare să mă întorc? Nu le pot înțelege...Probabil au plecat..."

~
~
~
~
~
~

Deschid ochii încet. Mă teleportasem în cabană?.... Din față auzeam șoapte greu de înțeles apoi mă pomenesc că mă ridic în șezut uitându-mă la o mulțime de oameni. Căpitanii și vice căpitanii din Toman , Tenjiku și Brahman erau strânși într-un cerc șoptind între ei. Ușa era baricadată , iar perdelele trase.

B- Y/n! Cum te simți?
-*Mă uit spre ea , apoi alte priviri sunt ațintite asupra mea* Bine....Unde e Baji? Cum-
B- Te-au adus băieții. Ai căzut înconștientă lângă...Baji...De el se ocupă Sanzu. Cică știe să taie deci îi va scoate glonțul.
-.....Ce s-a întâmplat aici? De ce suntem baricadați?

Mikey și Izana se ridică deodată de jos și vin spre mine. Privirile lor intense îmi urmăreau fiecare mișcare , oricât de mică era.

M- Te-am întrebat , în seara în care ați venit ude și speriate , dacă va speriat careva. Tu ce ai zis? Că ați sărit de capul vostru în lac...*spune cu o voce pițigăiată și enervantă*
-...Unde vrei să ajungi cu asta?
M- Dacă ne spuneai dinainte ce s-a întâmplat nu am fi ajuns aici. *privirea lui emana furie și dezamăgire, dar mai mult de atât , aceasta emana îngrijorare. Se așează cu Izana în fața mea.*
I-Cei de aici sunt singurii ce se mai poartă normal. Restul au ochii portocalii și ne caută. Directorul le-a ordonat să ne aducă la el. *Se întoarce spre Bia apoi spre mine în timp ce vorbește* Aveți de gând să ne spuneți adevărul ?
-.....Despre..?
I-Despre voi. *privirea lui mă sperie...Avea o aură întunecată*
-.....*expir obosită lăsândumi privirea în jos* Tu ști deja că nu suntem de aici , dar nu ști tot...

O mulțime de ochi mă privesc curioși, dar Bia este cea ce le vorbește .

B- Aici e vina mea. Noi venim din altă lume , unde , lumea voastră este doar un anime....Am făcut o greșeală aducândo pe Y/n aici și am pus-o în pericol fără să îmi dau seama.
Se- Ce tot spui?

Bia face o pauză pentru a-și formula răspunsul. Izana și Mikey au luat loc pe pat lângă mine și o ascultă atenți, la fel ca restul oamenilor din încăpere.

B- Când am adus-o pe Y/n aici am fost detectați de niște vânători de recompense. Nu puteau ajunge la noi direct așa că au... posedat, pentru că altfel nu știu cum să spun , niște persoane. Primul a fost Hanma, au urmat Haitanii...Mucho...Apoi restul taberei. În timp ce "exploram" pădurea ne-am ciocnit de Haitani și Mucho....Am scăpat , apoi am venit să vă chem , Baji a ajuns primul apoi au tras în el...

O liniște apăsătoare se lasă peste noi. Toți se uitau la noi încercând să proceseze ce au auzit. După cinci minute Izana vorbește , iar acest lucru mă surprinde.

I- Nu mă așteptam să fie chiar așa...Deci cum îi oprim?
-La ce te referi? De asta ne vom ocupa eu și Bia , voi rămâneți aici. *mă dau jos din pat clătinândumă. Izana mă prinde de încheietură.*
I- S-o crezi tu că mergeți singure acolo.Vreți aceiași soartă ca Baji? *își ridică o sprânceană privindune. Nu știam ce să spun*
B-Are dreptate Y/n....Singure chiar nu vom reuși.
-Dar--
B- Afară este o armată de posedați! *Arată spre geamul acoperit cu perdeaua neagră* Doar noi două nu vom reuși mare lucru...
-....*Mă uit la el* Bine.
Hi-Minunat! Acum....Ce facem?