Capitol 29

328 16 2
                                    

Bradul luminaza intrebul hol al hotelului. Sub el este plin de cadouri ce coloreaza sala in mii de culori. Soseste miezul noptii iar cate un om de la fiecare masa se indreapta catre brad sa ia un cadou pentru cea mai draga persoana. De la noi de la masa se ridica Scott intorcandu-se cu un buchet imens de trandafiri albi si o cutiuta de catifea in care se afla un colier superb. Jessica se ridica entuziazmata si ii sare in brate . Se saruta timp indelungat dupa care Jessica ii sopteste ceva la ureche ce nu pot auzi.

Urmatorul este Jack care ii aduce Viviannei un cosulet cu orhideei albe. Sunt preferatele ei. Il saruta scurt si ii multumeste. Adam se ridica de la masa fara sa imi dau seama. Pana sa vad eu el era deja in spatele scaunului meu cu un buchet de lacramioare in mana. Raman surprinsa. Nu ii spusesem care sunt florile mele preferate.

"De unde ai stiut?"

"Conteaza?"

"Nu!"

Imi imping scaunul si ies de la masa impiedicandu-ma de scaun. Adam ma prinde de mana grijuliu.

"Ai grija!"

Il iau in brate si il strang atata timp incat imi amortesc mainile . Nu vreu sa ii dau drumu, vreau sa ii simt iubirea in fiecare secunda . Vreau sa ma incalzesc cu caldura corpului lui chiar si atunci cand amandoi vom fi sub o plapuma groasa de pamant.

"Iti plac?"

" Orice lucru daruit de tine devine o bijuterie ce se intipareste in sufletul meu. Un buchet de lacramioare este...... este o fila din copilaria mea. Cand eram mica atunci cand plangeam iar mama nu era langa mine le miroseam si imi dadeau putere. Cred ca sunt cele mai frumoase flori din lume. Pentru mine ele sunt un colt din sufletul meu. Si acum sti si tu. Tu si inca doua fete care sunt la aceeasi masa cu noi si acum rad pe sub mustati. Voi i-ati spus, nu ?"

" Da eu!" Imi raspunde raspicat Jessica. " Stiam ca asta este cel mai frumos cadou pe care ti-l poate daruii! Si ar trebuii sa ii multumesti!"

Tonul Jessicai imi starneste un zambet. Ma uit la Adam care pare putin rusinat. Ii pun mana pe obraz.

"Are dreptate! Ar trebuii sa iti multumesc."

"Nu e nevoie sa imi multumesti, doar lasa-ma sa te sarut!"

Ii pun mana pe ceafa si ma apropii cat de repede pot de el . Ma saruta cu patima. Are o intensitate peste medie. Sangele imi clocote in vene iar buzele imi ard de placere . Buzele lui sunt asa de dulci. Nu le-as dar drumul.

"Multumesc!" ii spun eu. " Multumesc pentru tot! Pentru sarut, pentru ca te am langa mine, pentru flori!"





Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: May 26, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Infinite love the two blue eyesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum