Just me, not them!

3.1K 178 9
                                    

Seara a trecut repede. Noaptea si mai repede, urmatoarea zi avand scoala. Abia asteptam sa fiu din nou terorizata de Ricardo si de intrebarile lui Catelyn. M-am trezit la 7:00, fiind singura acasa. Mama era la serviciu, iar tata, sincer nici nu-mi pasa. Era 7:15 si Catelyn inca nu a ajuns. Ciudat. Imi iau telefonul sa vad daca m-a sunat. Niciun apel de la Catelyn, insa erau 3 apeluri de la un numar pe care nu-l stiam. Probabil, iar a ramas fara minute. Apelez numarul. Asteptam ca cineva sa raspunda. Cand, in sfarsit a raspuns, se auzea o voce de barbat care mi-a spus: - Buna, Eloise! Aici, noul telefon al lui Catelyn. Te pot ajuta cu ceva?


E: - Cine esti? Si cum adica noul telefon al lui Catelyn?


?: - Ne-am cunoscut deja. Cat despre telefon sa stii ca e foarte incantata. Ii trebuia un cadou. Asa imi castiga increderea. Oh, stai, nu trebuie sa-mi castige increderea, o pot constrange.


E: - Daca i-ai facut ceva, jur ca....


?: - Ca ce? Sa-ti amintesc ca n-ai niciun efect asupra mea?


E:- Ricardo?


R: - Am crezut ca te-ai prins de la inceput. A da, prietena ta nu vine la ore azi. Sa nu intarzii.


Si astfel mi-a inchis telefonul in nas. Panicata, dar si nervoasa, m-am hotarat. Nu ma duceam la scoala azi. Prietena mea cea mai buna avea nevoie de mine. Ma indreptam cu pasi repezi spre apartamentul lui Catelyn care nu era atat de departe. Ajung si intru in apartament, fara sa mai bat la usa. Parintii ei erau la serviciu si oricum Ricardo era deja acolo.

Am intrat in mai multe camere pana am dat de Catelyn in bucatarie. Tinea in mana un cutit si-si facea taieturi pe cealalta mana. Picaturi de sange curgeau intr-o cana, iar pe obrajii ei se puteau observa rauri de lacrimi. Cu toate astea continua. Cand am vazuto am sarit imediat in ajutorul ei, incercam sa-i iau cutitul din mana. Imi arunca o privire si abia putu sopti un "ajuta-ma" stins.

Nu puteam s-o las asa, chiar daca incerca sa ma respinga.


C: - Eloise, nu pot sa ma opresc. Nu-mi pot controla corpul. - a spus soptit, parca incercand sa nu o auda nimeni-


E: - De ce l-ai lasat sa intre in casa? - am intrebat-o in timp ce incercam sa o opresc-


Nu apuca sa-mi raspunda, ca dinspre usa bucatariei se auzi o voce.


R: - Fascinant! Scumpa, draga de Eloise incearca sa-si ajute prietena. Imi dau lacrimile. - ultima fraza a spus-o cu atata ironie-


E: - Ricardo, fa-o sa se opreasca! - i-am ordonat, de parca ii eram superioara, dar vorbea doar furia din mine-


Se apropia cu pasi inceti de mine si de Catelyn. O apuca de barbie si ii intoarse fata spre el. Priveam, inspaimantata, aceste imagini. Se uita in ochii ei, apoi ii ordona : "Du-te in camera ta, bandajaza-ti rana si uita tot ce s-a intamplat. Iti vei aminti ca te duceai spre scoala, ai vrut sa-ti legi siretul si te-a atacat un caine. Eloise nu era cu tine, asa ca te-ai dus acasa si n-ai mai iesit din camera ta pana n-a ajuns cineva acasa." O vedeam cum se indrepta spre camera ei si nu-mi venea sa cred ca il asculta.


E: - Ce i-ai facut? - il inteb tematoare dar si curioasa pe Ricardo-


R: - Ce? Asta? Un truc al vampirilor. - spunea asta cu atata nonsalanta ca iti dadea impresia ca nu e nimic iesit din comun, in timp ce lua cana plina pe jumatate cu sangele lui Catelyn si se aseza pe un scaun-


E: - Tocmai ai constrans-o!


R: - Da! Am vrut doar sa-ti arat ce se intampla daca nu o sa-ti tii promisiunile. - a spus asta, apoi a inceput sa bea din cana-


E: - N-am promis nimic! - i-am aruncat cuvintele-


R: - Oooo, da! Despre asta. Era sa uit. Catelyn a fost un caz favorabil. Nu i s-a intamplat nimic rau, dar doar gandeste-te cum ar fii sa i se intample ceva mai rau unei persoane mai importante pentru tine? Mama ta, de exemplu. O s-o ai pe constiinta. Va fi numai si numai vina ta. Sa stii ca n-ai putut sa-ti salvezi mama si ca tot ce trebuia sa faci era doar sa-ti tii gura.


E: - Inceteaza! Daca vrei sa-mi tin gura atunci de ce nu ma constrangi, cum ai facut mai devreme?


R: - Daca ar fii atat de usor. Pe tine nu pot sa te mai constrang, oricat de mult as vrea.


E: - Cum adica " sa ma mai constrangi"? -l-am intebat confuza-


R: - Ai auzit bine. Iarta-ma! Draga, scumpa mea Eloise.


E: - A ta? Cred ca ti s-au sticat simturile de vampir.


R: - Asa cred. - spuse trist, lasand capul in jos si incruntandu-se -

Daca tatal tau ajunge acasa, sa nu eziti sa-l intrebi cu ce se ocupa.


E: - Bine. - nu stiu de ce, dar ma intrista sa-l vad asa. Pentru o clipa chiar imi pasa de el. Imi parea atat de cunoscut, dar n-am vrut sa-i spun, de parca il cunoasteam de ceva vreme-


Am stat in bucatarie cateva minute doar privindu-ne si probabil ca si lui ii treceau ganduri prin cap, morbide, dar tot ganduri erau.


Ricardo pov' :


O priveam si-mi aminteam tot ce am trai cu ea. Ma speria gandul ca n-o sa-si mai aminteasca niciodata cine sunt. Cand am cunoscut-o avea 16 ani. Mai sunt cateva zile si face 18, probabil a si uitat de ziua ei.

Eram cufundat in gandurile mele, cand ,se pare, ca decise sa rupa tacearea.


E: - Promit!


R: - Ce?


E: - N-am sa spun nimic nimanui, promit! Dar daca vrei sa te razbuni pe mine atunci nu-mi ataca familia sau prietenii. Vin-o direct la mine.


Nu intelegea ca n-am cum. N-o puteam rani in niciun fel.


R: - S-a facut!


O vedeam cum se indeparta, cum iesea incet din apartament, atat de bulversata de ce se intamplase.


Eloise pov':


Am facut o intelegere cu el si trebuie s-o respect, orice-ar fi. Ma indreptam incet spre casa gandindu-ma s-o sun pe Catelyn in seara asta sa vad cum mai e.


Who's the vampire?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum