42-Din nou cu tine

430 33 5
                                    

Anna's POV

Harry a ramas fara cuvinte dupa ce i-am zis. Fara sa ii spun nimic a plecat incet de langa mine spre local. Raman singura. Linistea ma calma mai mult sau mai putin. Ma uit la lacul acela mare de pe langa restaurant si la luna care se reflecta in ea. Uneori ma gandesc ce o sa fac mai departe. Viitorul apropiat ma sperie. Si un singur lucru ma infioara : Harry. Mereu ma gandesc ce se va intampla daca nu vom mai fi impreuna. Ma intreb cum voi rezista sa il vad cu altcineva , ma gandesc la mine. E normal sa fac asta , nu?

-Hei , esti in regula? O voce se aude din spatele meu. Ma intorc ivoluntar. Era Austin.

-Mda , de ce nu as fi bine? spun zambind.

-L-am vazut pe logodnicul tau acum. Nu arata prea bine.

-Ce pot sa spun , e complicat.

-Te cred. Si erai Anne parca ,nu?

-Hum , e Anna. Dar te pot lasa sa imi zici Anne, spun schitand un mic zambet.

-Ma simt onorat , spune pe un ton copilaresc. Incepem sa radem si ne indreptam spre o banca. Nu stiu simt o oarecare apropiere fata de Austin.

-Si ai cati ani? spune spargand linistea.

-Am facut 21. Tu?

-Am 23.

- Esti baiat destul de mare. Cu ce te ocupi?

-Sunt angajat la o editura, tot aici in Seattle. Iubesc tot ceea ce tine de literatura sau scris.

-Inseamna ca mi-am gasit persoana potrivita cu care sa vorbesc despre asta.

-Clar! spune zambind.





****************

Acum il astept pe Harry sa mergem acasa. Stiu , Harry. E ciudat. Toata gasca plecase iar el nu mai vroia sa stea la un hotel. Ar trebui sa ii mai dau o sansa? Nu conteaza asta acum. E 3 de dimineata, nu o sa ma gandesc la asta.

-Anne..? aud vocea de data aceasta groasa care nu mai e de copil.

-Da Austin..?

-Pleci acasa?

-Da.

-Ai masina?

-Relativ?

-Pot sa vin cu tine?

-Sigur. Pot sa stai si cu mine eventual. Lasa-i pe "ai tai" singuri, spun facand ghilimelele de rigoare la cuvantul ''ai mei''

-Nu trebuie sa faci ghilimelele. Il apreciez James foarte mult. Chiar daca nu il cunosc de mult timp. Stii , eu o am doar pe mama si..

-Nu trebuie sa vorbesti despre asta. Mi-a zis Ella.

Gura lui formeaza un "O" perfect. Harry apare si el. Deschide masina si ne urcam in ea. Eu cu Harry in fata iar Austin in spate. Se pare ca nu il deranjeaza prezenta lui aici. Ma mira , sincera sa fiu. Linistea e liniste ca intotdeauna. Deschid radioul si se aude imediat vocea lui harry. E peste tot. Melodia? Bineinteles "You and I". Harry ma priviste cu coada ochiului si incerc sa zambeasc.

-Si , spun intorcandu-ma spre Austin , ai pe cineva?

-Bineinteles ca am , spune Harry dandu-si ochii peste cap.

-Nu vorbeam cu tine! spun raspicat

-Bine sefa.

-Hum , spune rusinos , da am. Sunt logodit cu ea.

-Si ? Zi-mi tot.

Isi scoate iphone-ul negru din buzunarul pantalonilor si observ o poza cu el si cu o fata satena cu niste ochi caprui superbi. E inalta si slaba.

You and I (H.S.Fan.Fiction)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum