Ți-am spus
Iubito,
ți-am mai spus
că degetele-ți lungi
preschimbă tristețea-n culoare
cu orice atingere fină?
Și oare,
ți-am mai spus
că buzele-ți uscate,
în lichior îmbibate,
durerea mi-o alină?
Și dacă nu ți-am spus
că inima îmi arde
când te privesc mergând
prin ceața îndesită,
o să îți spun acum,
când te privesc cu dor
că orice muritor,
așa banal ca mine,
nu te merită.
