Lucrurile bune, necesită timp - MinSung

Capitolul 1

—————————————
Capitolul 1: Te voi ajuta
—————————————

🎵E ca și cum întreaga lume s-a oprit, în momentul în care m-am uitat la tine. Ceva la care nu pot ajunge, ca un mic satelit ce se învârte mereu în jurul tău.
În inima mea plină de lumina stelelor, ce se răspândește clar și-mi umple nopțile.
Mă plimb pe lângă steaua care ești tu și m-am pierdut din cauza luminii orbitoare.
E vina mea.
Ridicându-te deasupra orizontului înainte de a ști că spatele lunii care strălucește, e rece.
Este în regulă să-ți pierzi strălucirea, pentru că eu voi fi în continuare alături de tine...🎵

: În parc, pe o bancă rece din lemn vechi, era așezat Jisung, ce cântă o melodie pe care o iubea, în noaptea friguroasă de vară. Vântul adia printre crengile copacilor bătrâni, iar frunze se desprindeau și cădeau lin pe pământ.
Toamna se apropia, iar blondul nu dorea să mai stea în garsonieră căci vremea începea să fie din ce în ce mai rece.
: Băiatul își băgă chitara în husa de protecție și o puse ușor pe bancă. Pregatindu-se să plece, observă cum brusc, totul se întunecă. Nu mai era curent în tot orașul iar Han începu să simtă o frică puternică, acaparându-l.
Căută telefonul în bezna nopții și aprinse blițul apoi o luă cu pași repezi spre casă.
: Tremurând de teamă și frig, scăpă telefonul din mână când în spatele său se auziră niște pași repezi. Își luă rapid telefonul de pe trotuar și se uită în spate. Răsuflă ușurat când văzu că un pui de pisică îl urmărise tot drumul.
Luă pisica în brațe și porni din nou la drum. Nu durase mult căci blițul i se închise brusc.

- De ce acum? Dumnezeule...bine...mai e puțin pisicuțo, ajungem acasă imediat...sper.

: Înghiți în sec și o luă prin întuneric, cu pași repezi. Se temea de întuneric, avea tot timpul impresia că era urmărit sau privit din întuneric. Ajuns în cele din urmă în casă, încercă să deschidă becul însă realiză că n-a revenit curentul. Oftă adânc și cu pași lenți, fiind atent la orice sunet, căută câteva lumânări pe care urma să le aprindă pentru toată noaptea.

- În regulă...pisicuțo, nu am mâncare în frigider, în afară de lapte, așa că asta îți voi da.

: Pisica mieună și se repezi la bolul cu lapte. Han doar zâmbi și se așeză pe canapea. Stomacul începu să ghiorăie, blondul oftă adânc și se întoarse pe cealaltă parte, încercând să adoarmă. Tresări când pisica se așeză pe el și începu să toarcă. Acest lucru îl calmă pe băiat și adormi liniștit.
: În dimineața următoare, Han s-a trezit cu o durere de spate aproape insuportabilă dar doar oftă și luă pisica ce rămăsese lângă el toată noaptea, o mângâie și se dădu jos de pe canapea. Aprinse becul și începu să-și caute telefonul pentru a-l băga la încărcat.

- Unde Dumnezeule mare, e telefonul meu?

: Întrebă blondul pentru el dar auzi pisica mieunând și privi în partea din care se auzi mieunatul. Aceasta stătea lângă telefon și-l privea pe băiat parcă confuză. Jisung doar zâmbi și își luă telefonul apoi îl băgă la încărcat.

- Mulțumesc. Ești foarte isteață. M-am trezit cam bulversat, înțelegi?

: Pisica îi răspunse cu un mieunat lung, apoi îi sări în brațe începând să mângâie pieptul prietenului ei, cu capul. Aceasta avea ochii verzi și blănița ei era de o culoare roșiatică cu pete albe. Era un pui și avea câteva răni în zona urechilor, semn pentru blond că aceasta fusese abuzată de vechii stăpâni sau fusese alergată și mușcată de alte pisici. Jisung se gândea să o păstreze însă nu avea bani nici pentru mâncarea lui. Să aibă grijă de un pui de pisică ce avea nevoie de un veterinar la care să-i facă un carnet și toate vaccinele, ce avea nevoie de apă și mâncare și un loc cald în care să stea. Avea nevoie de atenție și activitate zilnică. Așa gândi băiatul, așadar se hotărâ să o mai păstreze câteva zile cât i-ar fi căutat un stăpân grijuliu și serios. Puiul nu avea un nume, iar Han nu-și putea da seama dacă acesta e pisicuță sau motan.
: În momentul în care privi pe geam, observă că vremea era frumoasă și caldă așadar chicoti și își luă chitara și împreună cu puiul de pisică ieși pe ușă. O idee îi acapară mintea și, într-un loc public, aproape de locul în care stătea, își scoase chitara din husă, așeză husa lângă el și începu să cânte aceași melodie pe care o cântase și în parc.
: O mulțime de oameni se adunaseră în jurul blondului, ascultând melodia și câteva persoane au pus bani în husa de protecție a chitării. Băiatul zâmbi deși nu dorea banii persoanelor din jurul său, chiar dacă l-ar fi ajutat foarte mult.