Ma plimb singur pe holurile scolii, majoritatea mai aruncând-mi câte o privire. Nu ca mar interesa prea mult ca se uita la mine, dar la un moment dat devine foarte enervant chestia asta.
"hei, ai grija pe unde mergi domnule anti social " spune o tipa care a intrat în mine. Doar fiindcă eu ma uitam în podea asta nu înseamnă că ea trebuia sa facă la fel.
Nu îmi cer scuze, nu ca as avea de ce, pur si simplu plec de acolo ducându-ma în clasa fără sa mai spun ceva sau sa fac orice altceva.
MA așez în scaun și în banca în care staream singur, nu regretam ca stau singur. Ba din contra îmi plăcea sa stau singur în banca.
Mai mulți copii și-au făcut apariția în clasa apoi profesoara.
"bună ziua copii, am un mic anunț de făcut, astăzi un nou coleg își va face prenta în clasa a 12 a, directorul mi-a spus să-l tratati ca atare"
"da, doamna profesoara" spun ei toți deodată. Un coleg nou în clasa a 12 a. Cine se muta în ultimul an la un alt liceu.?
————❤︎————
Doua ora de romana am ieșit cu toți afara, majoritatea ducându-se la cantina sau în curtea scolii, eu aleg sa ma duc la baie.MA duc și ma spăl pe maini dându-mi cu putina apa pe față, auzind o ușă care se deschide un spatele meu.
"ia uite cine sa gândit sa vina în baie" ciufutul asta de a 12 a se ia de toată lume. M am saturat.
"e Baia băieților, nu am voie?" deschid gura sa vorbesc, pana ala urma nu am niciun drept sa tac mereu, în fata tutoror
"ba da, o ba da ai voie. Doar ca ma gândeam dacă ești dispus pentru o runda dacă tot ești aici."
Vine și apuca de gulerul cămăși îndepărtând ul. Nu știu de ce dar în momentul asta simt cum picioarele ma lasa.
"nu te-a învățat mata ca nu e frumos sa te iei de persoane nevinovate?" se aude o alta voce, o vocea care mi se părea cunoscuta, o voce de care îmi era dor, o voce pe care nu am mai auzit-o de mult. Chiar dacă vocea era a unui bărbat și mai puțin a unui copil de cinci ani.
Baiatul se îndepărtează de mine ieșind din baie cu draci în gat. Sper sa se înece cu ei.
Imi îndrept privirea spre băiatul care a reușit sa ma scoată din ghiarele inamicului. Picioarele îmi stau în loc, inima îmi bate în piept.
"Minho?"
"Seungmin"
Ma duc și îl iau în brate nerezistand tentației de a o face.
"Min.." spune și ma îndepărtează.
"nu te am mai văzut de extrem de mult timp. Știi ce dor mi-a fost de tine."
"min stai departe"
"Poftim? Nu te am văzut de mult timp și tu îmi spui sa stau departe. Minho ai idee cât de dor mi a fost de tine?"
"nu nu știu, dar îmi imaginez"
"ție nu ți a fost dor de mine?" spun cu oarecare speranța
Recunosc ca bărbatul din fata mea nu mai e un copil și ca să schimbat mult dar nu avea cum sa ma uite, chiar asa nu i am lipsit deloc, niciun pic?
Am crezut ca nu îl voi mai vedea vreodată dar aparent sa întâmplat și asta
E mult mai frumos și atrăgător mai ales ca e și a 12 a. Tote fetele inclusiv băieți vor muri după el, iar eu voi sta și voi privi totul de la îndepărtare încă luptandu-ma cu gândul ca el e aci și ca nu ma mai vrea în viata lui.
"Minho.."
Nu mai zice nimic.
Nu pot sa cred ca chiar se întâmplă. Am sperat uneori ca dacă îl voi regăsi, reîntâlni sa nu ma fii uitat dar aparent nu doar ca ma uitat dar nici sa ma vadă nu vrea. Nu ia fot dor de mine niciun pic? Oare chiar am făcut bine ca am aruncat acel jurnal? Oare lui chiar nu ia fost dor de mine, ma uitat asa repede?
Ignorați greșelile
Stayyyyyyy8 my love ❤️
CITEȘTI
❥𝑭𝒊𝒍𝒆 𝑰𝒏𝒕𝒓𝒆𝒈𝒊 𝑫𝒆 𝑻𝒆 𝑰𝒖𝒃𝒆𝒔𝒄 ༄ [2ᵐⁱⁿ]
Fanfiction«Am aruncat tot la gunoi, stări, emoti și iubirea mea fata de el. Mi am dat seama ca nu ma va privi asa cum eu o fac.» ×××××××××××× ~vreau sa vorbim ~ sa vorbim despre ce Minho. Despre cum nu ma bagi în seama, despre cum nu ți a fost dor de mine...