Vulpea cu nouă cozi // Yoonmin

Capitolul 25

Altor pov:
Era in jur de ora 22,iar Jungkook se îndrepta spre castelul lui Yoongi.

Yoongi pov:
Ma trezesc imediat când ușa se deschide brusc.
Jimin se foise puțin, asa ca ma uit urat la ușa.
X:Imi cer scuze, Majestate, dar ati primit o scrisoare urgenta de la Domnul Jeon!
Ma ridic din pat și ma îndrept spre el.
Yoongi:Hai în birou.

Ies din camera, citind scrisoare, împreună cu domnul care intrase mai devreme.
Yoongi:Cheamă-l pe căpitan la mine în birou. Spune-i să se grăbească.
X:Am înteles, domnule.

Acesta iese din birou, iar eu rămân singur.

Ma intreb acum.... Cum de a reușit Taehyung să iasă?! Castelul lui Jungkook este foarte bine păzit, mai ales de la ultima întâmplare...

Peste câteva minute, apare și căpitanul.
Yoongi:Vreau sa mobilizați soldați, care nu sunt în tura acum, trebuie să îl cautam pe Taehyung. Soldații să fie pregatiti pentru o noapte albă.
Căpitan:Am înțeles, Majestate! În 10 minute suntem gata!
Yoongi:Faoarte bine.
Iar acesta pleacă.

Ma intorc și eu în camera pentru a lua niște haine de schimb. Deschid încet ușa pentru a nu-i trezi pe Jimin și Hoseok.
Ma apropi puțin de pat și îi văd dormind adânc.

Imi iau niște haine și o pelerina și ies pentru a nu face gălăgie.

⏰

Soldații erau pregatiti de plecare, tot ceea ce ne ramanea de făcut era să îi asteptam pe Namjoon și Jungkook.

Peste câteva minute își face apariția și Namjoon împreună cu Jin și soldații lui.
Namjoon:Yoongi, suntem aici. De acum ar trebui să ajungă și Jungkook.
Yoongi:Bun... Jin, hai să te duc la Jimin în cameră. Să sti ca e și Hoseok acolo.
Jin:A venit și el🥺?
Yoongi:Da... Au alergat o oră prin castel și au obosit, dorm de vreo ora și jumătate.
Jin:Ok.

Intru în castel cu Namjoon și Jin în spate, Jin era foarte bine îmbrăcat fiindcă era foarte frig noapte, apropiindu-se iarna. De obicei, frigul se lasa de la începutul lunii septembrie, dar acum acesta a întârziat aproape o lună.

Deschid încet ușa, și îl las pe Jin să intre.
Yoongi:Fă-te comod, sti unde este bucătăria și baia. Jimin nu ar trebui să se trezească până dimineața, dar probabil se va foii puțin.
Jin:Bine...
Namjoon:Pune-te și culcate, ca esti obosit, maine nu mergeti la școală. Și probabil toată saptamana.
Jin:Bine, aveti grija... Și gasiti-l, va rog, pe Tae...
Namjoon îl saruta părintele pe frunte și îi zambeste.
Namjoon: O să îl găsim.. Nu iti fa griji. Noapte bună..

Jin îi zambeste și se baga în pat lângă Jimin. Am închis ușa și am ieșit în curtea castelului, unde l-am gasit pe Jungkook foarte panicat și cu urme mici de sânge pe haine.

Namjoon:Jungkook, ce ai facut?!
Jungkook:Hyung.... Va rog sa nu imi puneti întrebări acum... Nu ma simt oricum bine... Vreau doar sa il găsim...
Yoongi:.... În primul rând... Calmează te! O sa il găsim, și o să fie bine. Ai vreo idee unde poate fi?
Jungkook:Da... Dar dacă e acolo... Poate a pățit ceva... Și...
Namjoon:Jungkook! Calmează te! Nu poti gândi bine dacă esti in starea asta! Este bine, ai fi simțit dacă nu ar fi fost!
Jungkook:Scuze, ai dreptate... O să incerc să ma calmez.

Jungkook inspira și expira adânc și se gândește câteva secunde.

Jungkook:Singurul loc, unde ma gandesc ca ar putea fi este... Unde este înmormântată bunica lui...
Yoongi:Adică... În acel sat?
Jungkook:Da...
Namjoon:Hai să mergem! Noi mergem acolo, adică în partea de est, oamenii mei îl caută în partea de nord, a lui Yoongi în partea de vest, iar ai tai, Jungkook în partea de sud. Asa acoperim aproape tot teritoriul. A înțeles toată lumea?
Soldații:Da, domnule!

Autor pov:
Fiecare pleacă în partea pe care a desemnat-o Namjoon.
Cei trei se îndreaptă călare spre satul unde la gasit Jungkook pe Taehyung. Lui jungkook nu îi plăcea locul acela, era plin de dubiosi, iar Taehyung era în pericol.

După un an, de când la luat la el, Tae a mai fugit o data, și la gasit la mormântul bunicii sale. Deșii era bine, Jungkook a fost foarte speriat. De atunci Jungkook a mărit paza și personalul, nimeni nu putea ieși din castelul lui fără voia sa. Îi era frica ca Taehyung o va face din nou, iar de data aia să îl găsească rănit sau mai rău....
Nu era de ajuns ca abea îl lasă să meargă la școală sau altundeva, în perioada aia Taehyung nici nu știa cum de mai ieșea din camera.
Iar jungkook a avut grijă să nu mai mearga câteva zile bune.

În trecut (Acum 2 ani:Taehyung 16 ani)
Jungkook pov:
L-am gasit stând pe jos lângă mormântul bunicii sale.
Jungkook:Taehyung!
A ridicat rapid capul și se uita speriat în ochii mei.
Jungkook:Taehyung, nici nu sti ce mai speriat!
Am fugit repede lângă el și l-am îmbrățișat.
Se da puțin înapoi, dar eu îl i-au în brațe și urc cu el pe cal.
Jungkook:De ce ai plecat de la castel?
Tae:...
Jungkook:De ce?
Tae:...
Jungkook:Te-am întrebat DE CE AI PLECAT DE LA CASTEL?!
Aproape că strig la el, după starea de îngrijorare pe care am avut-o mai devreme, urma starea de nervozitate.

El nu spune nimic, și își baga capul în pieptul meu.

Odată ajunși la castel, merg cu el în brațe direct în camera noastră. Îl las jos din brațe și ma intorc să icui ușa.

Jungkook:Te mai intreb o dată. De ce ai plecat de la castel?
Îi spun în timp ce ma apropi de le.
Tae:Pe-pentru c-ca... Vroiam s-sa ma duc la mormântul b-bunicii...
Jungkook:Și nu puteau să imi spui ca vrei asa de mult acolo?!
Tae:Pai... Tu nu mai fi dus...
Jungkook:Asa ca a indecis să fugi!?
Taehyung lasa capul în jos, simțeam ca îi este frică... Dar nu ma mai pot abtine. Mi-a fost și asa foarte greu să îi găsesc. Pentru ca nu l-am marcat încă... Nu am vrut să îl grăbesc cu ceva, pentru ca este încă foarte tanar... Dar acum... Nu ma mai abțin și îl fac AL MEU.

Tae:Imi cer ... Scuze.... Nu am vrut să te îngrijoreze...
Jungkook:...
Ma apropi lent de el și îl prind într-un sărut apăsat plin de dorința din partea mea. Imi pun mâinile pe talia sa micuta și îl trag mai aproape de mine, la această mișcare el tresare puțin.
Ne desprindem din sărut și îi șoptesc la urechie.
Jungkook:În seara asta te fac al meu.
Tae:Ce? Nu!
Dar îl trantesc pe pat.
Tae:Te rog, nu! Gata!
Imi deschid camasa și mi-o dau jos, iar cu ea îi leg mâinile.
El deja tremura sub mine, dar nu ma voi opri...
Tae:Jungkook... Te rog.... Iartă-mă! Nu mai-...
Dar nu apuca să termine ce are de spus că îi rup bluza , ma urc peste el și încep să musc mici porțiuni din piele lăsând semne vizibile. Îi i-au un stârc în guara și încep să îl sug, în timp ce cu celălalt ma jucam cu degetele.
Tae:Ahhh.... Gata... Stop...
Nici măcar nu imi ridic capul, imi bag o mana în pantalonii lui și îi dau jos, ma opresc pentru un minut pentru ami admira operă de artă, ma dau jos de pe el și imi dau și eu jos pantalonii și după ma urc înapoi pentru ca abea acum incepeam.

____________
Asa e tot pentru azi💜
Sper ca va plăcut😘
Sper ca stiti ce urmează🤪🤪
Următorul cred ca vine vinerea viitoare😅(poate mai devreme, dar nu prea cred)
Ne vedem atunci💜💜🥰😘