MOLIA <pânza de păianjen(II)>

TREIZECI ȘI NOUĂ

    Nu accept refuzuri, nici împotriviri. Nimeni nu te va putea proteja, nici măcar varul tău influent, sau câinele lui de paza.
    Alisson citește și recitește rândurile scrise de mana, de pe bilețelul ce l-a găsit în cutia postala. Un tremur începe sa-i zguduie corpul și nu știe cum sa reacționeze. Nu din nou!
    Trecuse o luna de când îl văzuse pe Tony, ultima data. Parca o veșnicie. Degeaba ii sărise inima din piept când îl auzise țipând ca o iubește! Aia a fost ultima data când îl văzuse și auzise. Apoi dispăruse și nu mai stia nimeni de el. Se agatase de cuvintele alea în zadar. Zilele treceau fără o veste de la el. Ii întoarse spatele și își văzuse de viata în continuare. Iar ea, plângea pana se stingea, în fiecare noapte. Și acum... asta! Iar el nu era acolo, s-o protejeze, s-o liniștească.
    Urca repede în mașina și conduce cu viteza spre reședința lui Eric. Nu știa ce altceva sa facă.
    Eric tocmai se pregătea sa plece, când verișoara lui se napusteste pe ușa, în casa.
    - Hei, ce se întâmplă cu tine, la ora asta asa matinala? Întreabă el vesel.
    - Scumpo, ce s-a întâmplat? Întreabă Scarlett îngrijorată, văzând panica din ochii lui Alisson. Era palida, tremura.
    - Am... am găsit asta în posta. Spune ea și scoate bilețelul mototolit din buzunarul hainei.
    Eric citește, se întuneca la fata, apoi i-l întinde și lui Scarlett.
    - Oh, Doamne! Exclama ea și i-l da înapoi, lui Eric. Cine? Crezi ca e David?
    - Am tot încercat sa dau de el, dar zici ca l-a inghitit pământul. Spune Eric, căzut pe gânduri. Am vrut sa fiu cu un pas înaintea lui, ma așteptam la o riposta, dar nu e de găsit.
    - Situațiile extreme, cer masuri extreme. Nenorocitul o pândește, cauta sa se răzbune. Se agita Scarlett.
    - Da, iar noi vom fi pregătiți. Alisson, ramai aici. Vei rămâne cu noi, pana se limpezesc apele. O sa rezolvam și asta, ok?
    Ea da din cap, tulburata și se așază pe coltar.
    - Scarlett, sa rămâneți în casa, nu ieșiți nicăieri. Spune Eric și își îmbrățișează soția. O sa dublez paza la casa, veți fi în siguranță aici. Se pare ca planurile mele s-au schimbat, pe ziua de azi.
    - Ai grija, ii șoptește Scarlett și se întinde pentru un sărut.
   Eric o strânge la piept și oftează, apoi ii spune incet, sa nu audă Alisson:
    - Nu am vrut sa-l deranjez, dar e momentul sa dau de Tony. Am nevoie de forța si nebunia lui.
    - Ok.
    Își mai saruta o data soția și pleacă.

    Tony aude vibrația telefonului și îl ia la inspectat. Când vede mesajul, simte ca se invarte totul cu el. Eric ii trimise o poza, cu bilețelul primit de Alisson. Apoi mesajul scurt: în cutia postala a verișoarei mele.
    Dacă cineva, doar se gandea, sa-i facă rău nimfei lui, era un om mort. Îl suna imediat pe Eric.
    - De ce dracu nu m-ai lăsat sa-l omor, atunci?! Urla el când Eric răspunde.
     - Pentru ca erau și femei pe acolo! Era multă lume!
     - Neveste de mafioți! Pe bune?! Ele nu știu cu ce se ocupa soții lor?!
    - Normal ca știu, dar nu am vrut sa facem o scena de genul asta. Trebuia sa fie o petrecere.
    - Nu era vorba ca pleacă la Paris?!
    Eric oftează și Tony se enervează și mai tare:
    - Ai mințit ca să ma aduci la un loc cu ea! Știai, luate-ar dracu', știai! Încă de pe atunci, știai!
    - Mda, știam, recunosc, am vrut sa va aduc la un loc, pe amândoi.
   -  Ce dracu', Eric, atât de puțin ma cunoști?! Știai și ca voi lua foc, dacă se apropie careva de ea!
    - Mda, știam și asta. De fapt, mizam pe asta.
    - Și acum, minciuna ta a pus-o în pericol! Dacă ma lăsai, dracu', în pace, nu se ajungea la asta!
    - Dacă te controlai un pic, nu se ajungea la asta!
    - Poftim?! Ti-am și spus ca asta e marea mea problema!
    - Pe care trebuie sa ti-o rezolvi!
    - Vin acolo, te bat de-ți suna apa în cap, ii omor pe toți și pe urma îmi pot vedea liniștit de viata! Sa va ia dracu' pe toți, Richards! M-auzi?!
    - Da, da, te aud. Acum misca-ti fundul încoace, rezolvam și problema asta, pe urma ne batem, dacă vrei.
    - Du-te dracu'!
    - Am fost și acolo.
    - Cine o păzește?!
    - Nimeni.
    - Poftim?! Nu are garda de corp?! Tu ai înnebunit complet?!
    - Calmeaza-te, frate! E la mine!
     - Cine a rămas de paza?
     - Mark cu echipa lui! Liniste-te, e pe mâini bune. Crezi ca mi-as lasă soția si verisoara pe mâinile oricui? Amândouă sunt în siguranță.
     - Atunci de ce m-ai contactat, dacă sunt în siguranță?
    - Pentru ca nu stiu pentru cât timp.
    - Poftim?! Nu poți sa dai de el, asa-i?! Omul s-a dat la fund și pândește din umbra! Și te temi de un atac surpriza! Spune ca nu e asa?! Racneste Tony în mașina pe care o conducea cu viteza, la telefonul pus pe difuzor pe bord.
   - Cam asa ceva. Știu ca are mulți oameni și ca e înarmat bine. Dar nu e de găsit. Reședința e goala. Casele de vacanta la fel! Parca i-a înghițit pamantul pe toți.
    - Dacă e deștept, și se pare ca e, sigur are o ascunzătoare, undeva unde nu știe nimeni. Și va trebui sa-l momesti.
    - Mda, m-am gândit și eu la asta!
    - Eric, dacă se atinge de un singur fir de par de-al ei, ma întorc la pușcărie!
    - Nu va fi cazul.
    - Nu mai țin cont de nimic. Nu voi aștepta pana aranjezi tu treburile. Ii omor pe toți!
    - Ii omoram pe toți, dacă asta te face sa te simți bine, dar nu o facem în felul tău. O vom face în felul meu. Fără politie și procuratura și rahaturi din astea.
    - Crezi ca eu stau dupa tine, dacă cineva o ameninta!
    - Da, vei proceda cum trebuie! Nu te arunci cu capul înainte, ca de obicei. Acționăm inteligent.
    - Tu, cu inteligenta ta, ai  pus-o în pericol!
    - Tu, cu nesăbuinta ta, ai pus-o în pericol.
    - Ce dracu' aveți voi, ăștia din familia Richards?! Va spune omu' sa-l lăsați în pace, sa nu-l provocați, ca pe urma e nasol, iar voi râcâiți tot acolo unde-l doare! Pe urma, dacă vedeți pe dracu', tot bietul om e de vina!
    - Termina o data cu lamentările și vino sa faci ce ști tu mai bine!
    - Am ajuns, luate-ar dracu'!
    Eric închide telefonul și îl arunca pe masa. Știa ca Tony era furios, dar și îngrijorat. Era deja ora cinei, își scurtase treburile din ziua aia, ca să poată fi pe acasă, cât mai mult.
   Tot așteaptă sa navaleasca Tony pe ușa, dar acesta întârzia. Ce naiba făcea? Doar a zis ca a ajuns. Si de unde a ajuns atât de repede?