Miss Taehyung 👑Kookv👑

💫24💫

Dacă capitolul pare ciudat, este pentru că l-am scris în spaniolă și l-am tradus.

Jungkook și Taehyung intră în hotel și sunt întâmpinați de o atmosferă primitoare și luxoasă. Castaniul este uimit de rafinamentul locului și începe să se relaxeze, uitându-se în jur cu ochi curioși. Jungkook îi zâmbește și îi conduce spre recepție pentru a face check-in.

— Ce părere ai, Tae? E frumos, nu-i așa? — întreabă Jungkook cu o strălucire în ochi.

— Da, e uimitor! Nici nu știam că există astfel de locuri. De ce ai ales să venim aici? — întreabă Taehyung cu un surâs.

— E un loc special pentru mine. Îmi aduc aminte că am stat aici cu niște prieteni într-un weekend și am avut parte de momente minunate. M-am gândit că și tu ai putea aprecia atmosfera. — explică Jungkook.

După ce fac check-in, cei doi se îndreaptă către camera lor. Este o cameră spațioasă, decorată elegant, cu o vedere minunată spre pădurea din apropiere. Taehyung este impresionat și își exprimă entuziasmul.

— E perfect! Ai grijă de totul, nu-i așa? — spune castaniul, privindu-l pe Jungkook.

— Desigur, voi avea grijă de tine. Hai să ne relaxăm puțin și apoi putem să vedem ce activități interesante avem la dispoziție aici. — propune Jungkook.

Cei doi petrec restul zilei explorând împrejurimile hotelului, admirând frumusețea naturii și bucurându-se de momentele lor împreună. Seara, mănâncă la restaurantul hotelului și se distrează împreună, fără niciun plan clar, lăsându-se purtați de atmosfera relaxantă și de prezența unul celuilalt.

Pe măsură ce se întorc în cameră, Taehyung simte că începe să cunoască un altfel de Jungkook, unul atent și grijuliu. Înainte de a adormi, se uită la Jungkook și îi zâmbește.

— Mulțumesc pentru ziua asta minunată, Jungkook. — spune Taehyung cu recunoștință în glas.

— Mă bucur că ți-a plăcut. Sper că mai putem petrece multe momente frumoase împreună. — răspunde Jungkook tandru, îmbrățișându-l ușor pe Taehyung.

Cei doi adorm îmbrățișați, lăsând trecutul în urmă și deschizându-se unul către celălalt pentru un viitor plin de promisiuni.

Mai mult ca probabil, nimeni nu o să mai citească asta, dar am revenit să termin cartea oricum, în caz că cineva o să citească în viitor. Azi mă gândeam că se apropie ziua mea și nu știu cum mi-am adus aminte de cartea asta. Nu mi-am dat seama că a trecut atât de mult timp... jur. Sau  întâmplat atâtea lucruri încât nu mi-am dat seama că timpul a zburat, și nu am mai avut timp să citesc sau să scriu.