Miss Taehyung 👑Kookv👑

💫27💫

Jungkook intră cu grabă în biroul directorului, iar în încăpere îl așteaptă câteva persoane.

— Ce s-a întâmplat? — întreabă îngrijorat.

Toți din încăpere se privesc între ei, iar în cele din urmă, directorul decide să vorbească.

— Mă tem că avem o problemă cu concursul de miss. Pentru a soluționa această problemă, toți ne-am gândit la tine, ești unica noastră salvare, Jungkook. Dacă nu contribui, concursul se va anula. — Toți păreau triști, fiind prima dată când încercau să organizeze un concurs de genul, iar mulți erau emoționați.

Jungkook ia loc pe scaunul liber și întreabă:

— Cu ce pot ajuta? —

💫💫💫

— Alo? — se aude o voce un pic răgușită.

— NAMJOOOOOOOOOON — Taehyung țipă un pic disperat în timp ce pune telefonul pe interfon.

— În numele lui Dumnezeu, vrei cumva să mă lași surd? — un pic iritat întreabă — mă trezește din somn așa? Ce s-a întâmplat? Cine a murit? Dacă e pestele tău, doar dă-i drumul pe WC și gata, cu un pic de noroc poate învie și se întoarce la tine că Darwin. —

— ...Scuze pentru că te-am deranjat, doar că sunt un pic disperat. Concursul e vineri. — spune aproape în șoaptă.

— Mm.....ce concurs? — în momentul acela, Taehyung și-a dat seama de greșeala lui. Își lovește fruntea cu palma în timp ce se gândește la o scuză — Tae? — Într-un sfârșit, decide să spună adevărul.

— M-am.... m-am înscris la concursul de miss... — spune nesigur de reacția celuilalt. Dintr-o dată e liniște totală.

— AI FĂCUT CE?! — În momentul acesta, Nam era complet treaz. — Taehyung, îți dai seama că este probabil să nu participi, nu? Ești băiat, probabil o să te pună ca rege sau ceva de genul. — spune după câteva momente în care s-a calmat un pic.

— Doar vreau să încerc! Luni o să mă asigur că pot să particip ca miss. — se plânge în timp ce deschide dulapul.

— Uff, bine... — nu era prea convins, dar decide să-l lase să facă ce vrea. — Atunci, care e problema? De ce ai sunat? —

— Problema e că nu am ce să port. — începe să scoată toate hainele din dulap și le lasă împrăștiate peste tot. — Crezi că mă poți ajuta cu vreo idee? Dă-mi sugestii, te rog.

—.... — pentru câteva secunde, Nam nu spune nimic — nu-ți face griji despre haine, noi rezolvăm. Doar trebuie să vii azi la mine acasă și să-mi spui ce culoare vrei pentru rochie, ce stil ți-ar plăcea și ce detalii vrei. Eu mă ocup de restul. — Taehyung imediat zâmbește.

— VORBEȘTI SERIOS? — emoționat, începe să sară dintr-un loc în altul. — Ce ai de gând să faci?

— Nu vreau să mă laud, dar ști că mama mea îți poate face rochia perfectă și unică. De materiale o să mă ocup eu, am destui bani. Tu doar trebuie să te duci la concursul ăla și să fii fericit, atât. — Ochii lui Taehyung se înlacrimază un pic. — Da, știu, ai cel mai bun prieten, nu-i nevoie să îmi amintești. Doar asigură-te să nu te mulțumești cu mai puțin din partea celorlalți, de exemplu din partea lui Jungkook.

— Mulțumesc, Nam. O să mă asigur că mă tratează cum trebuie. — își șterge ochii.

— Bun, acum grăbește-te și vino la mine acasă, avem mult de muncă, trebuie să îți facem rochia potrivită.