Capitolul 21

828 45 8
                                    

Playlist: Stitches - Shawn Mendes

Alessia-prezent

Nu l-am mai văzut pe Marco din seara în care cu nonșalanță mi-a aruncat în față cruntul adevăr.

Se spune că oamenii aruncă cu ce au în suflet, și dacă Marco a aruncat cu venin în mine tot venin se ascunde și în sufletul lui? Cu ce e mai presus decât Ignazio Conti? Ce îi deosebește când fix ca el se poartă, iar eu, sunt cea care primește lovituri din ambele părți?

– De ce faci asta? îl întreb pe Ignazio.

– Nu înțeleg întrebarea.

– De ce vrei să petrecem timp împreună? De ce m-ai invitat în oraș?

Astăzi e îmbrăcat tot în veșnicul lui costum, pe care bănuiesc că îl poartă și când doarme. Sunt în mașina lui, complet nesigură pe mine, prinsă pe un teritoriu necunoscut.

– Trebuie să îți ții prietenii aproape și dușmanii și mai aproape. Eventual pe cei din urmă să îi lichidezi.

O spune serios, dur, nu trebuie să uit pe cine am în fața mea. Un mafiot.

– Și eu din ce categorie fac parte? Prietenă sau dușman?

– Cred că putem fi colaboratori. Parteneri. Nu crezi?

– Și pe parteneri nu îi lichidezi?

– Doar dacă devini periculoși, răspunde serios.

Eu sunt prost dispusă, obosită și nu știu ce caut cu el aici și acum. În surdină se aude o piesă de muzică clasică și asta mă duce cu gândul la un criminal în serie, care își dezmembrează victimile în timp ce ascultă muzică de operă.

– Aș prefera să fiu o necunoscută pentru tine, așa nu aș fi avut nicio
problemă. Mi-aș fi trăit restul vieții mele fără teamă, fără constrângeri,
poate aș fi fost fericită. Dar, nu...trebuie să mă căsătoresc cu tine, ca și când eu nu contez.

– Alessia, încetează odată să te mai plângi, o căsătorie aranjată nu e cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla. Sunt mult mai multe lucruri rele în viața asta.

– Aș înceta, dacă te-ai răzgândi dracului odată! țip la el fără să îmi pese de nimic.

– Mă faci să îmi pierd răbdarea, Alessia! îmi răspunde la fel de nervos.

– Perfect, e foarte bine, pentru că răbdarea mea atârnă de un fir subțire de ață.

Parcă nu a mai rămas nimic din energia pe care am simțit-o acolo pe plajă, când el m-a atins ușor și mi-a spus că sunt frumoasă! Suntem din nou pe picior de război! Să nu uiți asta Alessia, Ignazio nu are suflet!

– Îți ofer ocazia să mergi la universitate. E ceea ce îți dorești, schimbă el subiectul.

– O, vai, regele aroganților îmi oferă marea și unica șansă de a studia.
Câtă mărinimie! Ce generos sunteți, Majestate.

– Ironia este bună, te poate ajuta să supraviețuiești în această căsnicie toxică, rostește gutural. Și da, îți ofer ce tatăl tău nu îți oferă, și asta spune multe.

– Nu am nevoie de mila ta, Ignazio Conti, urlu la el. Nu am nevoie de nimic din ce îmi poți oferi.

– Nu e milă, la dracu' mereu înțelegi doar ce vrei tu, domnișoară! Ți-am spus, sunt un om rău, am făcut multe lucruri rele, nu voi fi niciodată un soț
potrivit pentru tine..dar

ToxicUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum