Toxic

Capitolul 36

Alessia

Playlist: Mark Stam- Impar

Era noapte. Am deschis ochii și întunericul m-a înconjurat cu vălul său negru. M-am uitat în jurul meu și nu am reușit să disting nimic. Unde mă aflam? Cum ajunsesem aici în acest loc pierdut de lume? Am început să merg cu teamă, era doar vidul acesta și sunetele inimii mele care păreau lovituri de gong.

M-am oprit câteva secunde ascultând în jurul meu. Făceam eforturi să disting prezența unor sunete, să descopăr orice sunet, orice pală de
lumină care să mă ajute să descopăr unde mă aflu.

– Ajutor! Am început să strig, și ecoul vocii mele s-a izbit în gol.

– Alessia! Unde ești? Alessia!

– Ignazio ? Ignazio, sunt aici!

Eram salvată, Ignazio mă găsise, aveam să plec din acest loc. I-am
auzit pașii greoi, și o lumină difuză îi înconjura trupul.

– Ignazio, Slavă Cerului! am exclamat când el s-a apropiat de mine.

– Iubito, credeam că te-am pierdut. Te iubesc!

M-a strâns tare în brațe, era aici, mă salvase, inima îmi era inundată de
sentimente noi. Am ridicat privirea, și i-am zărit chipul în lumina difuză, un rânjet sardonic și doi ochi hienici. Nu mai era Ignazio, brusc se transformase în Marco  Am vrut să fug, să scap din brațele lui, care doar rău îmi făceau.

– Iubițelul tău nu te poate salva! a început să râdă malefic, Marco.

Am început să țip, să mă zbat...am deschis din nou ochii și m-am trezit
speriată, cu o durere crâncenă de cap. Fusese un coșmar? Unde eram?

Am încercat să mă mișc, dar eram legată de un scaun? Am privit în jurul meu și am zărit o cameră în care lumina soarelui era doar un vis aievea. Unde eram? Ce mi se întâmplase? Capul îmi zvâcnea de durere, întregul corp îmi pulsa parcă cuprins de frisoane.

– S-a trezit frumoasa adormită, s-a auzit o voce cunoscută. Mult ai mai
dormit.

– Marco? am rostit, dar nu îi vedeam chipul.

Atunci mi-am adus aminte totul, revolta mea se amesteca cu frica și
nu puteam înțelege de ce? De ce Marco mă răpise? Ce dracului se întâmpla?

– De ce faci asta? l-am întrebat cu glas stins.

– Pentru că îi voi răpi lui Ignazio ceea ce iubește cel mai mult. O să plătească pentru tot ce a făcut.

– Nu înțeleg nimic, te rog să îmi dai drumul. Îmi pare rău pentru tot ce
s-a întâmplat, dar, nu am avut de ales. Nu am vrut niciodată să te rănesc, Marco.

– În viața toți avem de ales. Aici, nu e vorba de tine, Alessia. Ci doar de Ignazio. El mi-a luat totul și va plăti pentru asta, a rostit cu ură.

– Marco, știu că ești tulburat din cauza pierderii mele, dar...

A început să râdă zgomotos...

– Crezi că e vorba de tine, scumpo, Ignazio nu ți-a povestit trecutul lui? Hmmm...interesant. Tu, scumpo, ai fost doar o unealtă, m-am folosit de tine ca să mă răzbun pe Ignazio.

A aprins ceva ce părea a felinar și am putut zări în lumina obscură camera goală, lipsită de orice piesă de mobilier.

– Te-ai folosit de mine? Totul a fost o minciună? Despre ce dracului vorbești??? Și dezleagă-mă odată, idiotule!