Demonul din Seattle- VOL.1 Pasiunea îi unește- FINALIZATĂ

Capitolul 12- Hai să ne cunoaștem mai bine

M-am trezit buimacă și speriată de sunetele venite de la parter, dar și de un miros de pâine mai mult arsă decât prăjită.Am coborât din pat și am alergat către bucătarie, unde l-am găsit pe Derek,în bustul gol făcând ouă ochiuri.

Sincer să vă spun,nu știu ce era mai ars:Pâinea sau creierul meu văzându-l la bustul gol pe Derek.Speram că nu îmi curgeau bale.Avea un abdomen de invidiat,linia V-ului era una proeminentă.Avea multiple tatuaje pe abdomen și pe spate,dar și pe mâini câteva,dar care nu se vedeau dacă purta lucruri cu mânecă lungă.

-Neața! mă salută zâmbind cu o spatulă în mână.

-Neața! îi răspund timidă.

-Am făcut prea multă zarvă?spune zâmbind.Îmi pare rău că te-am trezit.

-Nu,nu mai aveam somn. Spun punându-mi mâinile în sân.Atunci realizasem ceva,eram în pijamale.Eu adormisem în blugi și în maiou.Mă schimbase el??

-Înainte să mă iei la bătaie,da,te-am schimbat. Voiam să dormi bine,nu am făcut-o cu alte intenții. Spune sărutându-mă pe frunte și trecând pe lângă mine către frigider.

-Vrei lapte la cafea? Mă întreabă cu capul în frigider.

-D-da!răspund bâlbâindu-mă. Oare visam?Derek gătea în bucătaria noastră,în bustul gol,mă schimbase și nu îmi făcuse nimic?M-am ciupit de braț să mă asigur că visam.Ce să vezi?Nu visam.

-Derek,ești bine? Îl întreb încruntată.

-Da! Răspunde râzând.De ce să nu fiu bine? Mă întreabă în timp ce pune o cană la expresorul de cafea.

-Întrebam!spun simplu așezându-mă pe un scaun. Te ajut cu ceva? îl intreb sprijinându-mi capul pe podul palmei.

-Nu, totul este aproape gata! Spune luând ceașca de cafea de la expresor și punând-o în fața mea, frapase până și laptele.

-Mulțumesc! Îi spun încruntându-mă la ceașcă.

-Mai vrei ceva în afară de oua? mă întreabă punând din tigaie oul într-o farfurie.

-Nu! am spus luând o gură de cafea și urmărindu-l pe Derek cu privirea.

-Auzi! Tu sigur ești bine? Repet întrebarea de dinainte.

-Da, Eliza! Răspunde râzând.

-Mie nu îmi pari. Îi răspund simplu privindu-l cum se așează în fața mea întinzând către mine farfuria cu 2 ouă și coșul cu pâine prăjită. Pe o altă farfurie tăiase mai multe mezeluri și legume.

-De ce? mă întreabă luând o bucată de cașcaval de pe farfurie.

-Pur și simplu. De la maniacul de acum câteva zile, te-ai transformat brusc în bucătar?

-Recunoaște că și tu ai fost prea înțepată! spune lăsându-se pe spate zâmbind.

-Recunoaște că ai fost un obsedat! îi răspund aplecându-mă ușor spre masă.

-Încă sunt obsedat de tine! Spune copiindu-mi gestul.

Hormonii mei o luaseră razna, inima îmi bubuia. Imaginea lui Derek la bustul gol mă nenorocea, pe orcine ar fi nenorocit. Avea un trup de zeu. Mi-am încrucișat picioarele și mi-am îndreptat spatele. Dacă până acum îl uram,acum tot ceea ce îmi doream era să mi-o tragă fix pe masa asta. Nu avusesem niciodată o asemenea atracție față de vreun alt baiat. Derek nu era un baiat, viața îl maturizase prematur, transformându-l într-un bărbat violent, dar extrem de inteligent, ager, un om de care mulți se temeau din diverse motive.

-Eliza, chiar vreau să te cunosc mai bine. Vreau să știu ce îți place să faci în timpul tău liber. Cum a fost viața ta până să vii în Seattle. Spuse Derek sorbind din cafea.