Atracție ispititoare [I volum din seria Lumi date naibii]

11 : tatuaj fără culoare

doar să stai ascunsă

Nu aveam să fac asta,mai ales când Sandero singur a propus să venim aici fără ceilalți.Locul ăsta era unul maniac,nepotrivit și atât de Jarrel.La început crezusem că Sandero a greșit locația pentru tipul de bătăi,cum de Crew este în general de așa ceva?

   — Intru în bârlog,am ceva de făcut.

   Venice ne-a salutat militărește,avea să meargă la el unde se pregătea de tot ce îi aici.

   Ellie : tu deții locul ăsta murdar?

   Nu aș putea înțelege de ce Crew e de acord cu asta?

   Crew : locul ăsta face bani,stai ascunsă!

   Sandero doar dădea din umeri,nu avea rost să il întreb pe el,era clar că ținea cu nebunii ăștia doi.Majoritatea de aici erau din cartier pe care îi cunoșteam destul de bine,oare în sfârșit Jarrel acceptase lume asta sau era doar de fațadă?

— Lee,mă bucur că ești aici!

Rhea se lovise de mine având o ținută exact ca locul acesta,nu îmi spune că și ei îi convine toată treaba asta?

— Știi că Jarrel de fapt nu ne-a vrut aici,da?

Mă întoarce arătând cu degetul sus înspre Crew,ne privește știindu-ne în siguranță.

— Ar trebui să stai ascunsă,o privire de ai lui Jarrel pe tine și va dezlănțui iadu,hai!

Însă mă oprisem,nu îl puteam lăsa pe Sandero aici însă când mă întorsesem se pare că o ducea bine.Îi zâmbisem dând de înțeles că sunt în siguranță lăsândul să își facă magia cu tipa lipită de perete,merita și el pe cineva mai bun.Rhea mă luase de mână trecând printre toți ăștia care stăteau lângă ring țipând și urlând pentru luptă.

   Sus se afla Crew cu alți tipi îmbrăcați la patru ace și gata să ofere cea mai mare sumă de bani,deci și el intrase în anturajul lui Jarrel.Doar mă îmbrățișase când ajunsesem lângă el oferindu-mi un pahar de tequila,urma cred să am pregătită o doză de energie pentru tot ce se va întâmpla aici.

    Fratele meu doar dăduse un semn iar toată lumina a fost oprită,am râs când îi auzisem vocea lui Rune și o lumină aprinsă albastră oglindată spre el.Deci așa fac cei doi ca Rune să nu intre în probleme?

   — Buuună searaa iad dezlănțuit!a strigat el fiind acompaniat de toți ceilalți inclusiv Rhea și Crew.Sunteți gata pentru marele război?urlete și urări,nu îmi plăcea locul ăsta.În seara asta o să vii prezint pe doi dintre cei mai însetați lupătători,sunt în cabinele lor și din câte știu de la ei abia așteaptă să se lase cu sânge!

    Nu pot să cred că Crew e de acord cu asta,pentru bani,ce naiba e în capul lui?Făcusem câțiva pași în spate,îmi era frică?Crescusem pe stradă și asta îmi dădea de înțeles că nu iubeam acest tip de anturaj.Crew îmi observase comportamentul venind lângă mine,nu mă ajuta oricum.Corpul îmi tremura și nu doar pentru Jarrel ci pentru ce creierul meu își amintește acum.

   — Lee uită-te la mine,ești bine și în siguranță!mă sărută pe creștet,siguranță pe naiba.

   — Și acum pe partea din dreapta îl prezint pe marele Knox,Crew îi făcuse semn Rhei să se apropie de mine pentru a vedea adversarul,începuse iar bătăile inimii mele creșteau.În partea din dreapta,mândru să spun și să anunț pe Jarrel Galvez!

Toată sala avea atenția spre el,îi țipau numele așteptând să îl vadă câștigând.Ja intrase în ring deja învingător,petele de la bandajare îi rămăseseră însă asta nu-l oprea să arate atât de bine.Un lucru totuși îmi atrase atenția,tatuajul cu numele meu dispăruse,deci de asta Sandero venise împreună cu Venice și el cu toată trusa lui de magie.

Ja se bucura de toată atenția,era triumfător.Însă atenția mea era doar asupra tatuajului care nu mai era,îmi ascultase vorbele și făcuse exact ce îi cerusem,atunci de ce nu mă simțeam bine?

   — Lee,mă auzi?respiră calm,astupă urechile,gândește-te doar la tine acum,ești bine!

   Aveam un atac nesuferit de panică,mă simțeam blocată.Era prea multă gălăgie,toată lumea credea că sunt puternică,de fapt nu e așa.Mi-am dus mânile la urechi și am încercat să liniștesc tot zgomotul,să nu-l privesc pe Jarrel cum își lovește adversarul de parcă pentru el Knox ar fi cel mai mare dușman.

   — Creew!o aud pe Rhea cum țipă vag înainte ca ochii mei să se închidă încet.

   — Lee,fată rea mă auzi?

   Corpul lui Crew mă acaparase protector,ardeam și nu era din cauza paharului ăla.Nu înțelegeam ce mi se întâmplă.

   — Dacă câștigă anunță-l să se ridice sus,avem o problemă! a mormăit el în cască.

   — Ce a pățit,cum a ajuns în starea asta?îl aud și pe Rune,sunt toți aici,mai puțin el.

     Îl priveam pe Jarrel,se lupta de parcă viața lui depindea de asta,corpul îi era rănit și simt de parcă îi aud respirațiile tocmai aici sus.

   — Ja?șoptesc oprindui pe toți.

   Vroiam acasă în camera mea veche și murdară,în patul meu ca să-mi pot plânge de milă și să nu mă deranjeze nimeni.

   — O duc la spital,ai grijă de Ja și Rhea!

   — Înțeles,hai! a aprobat Rune.

   M-am sprijinit de fratele meu scotându-mă din acest loc fără ca să fiu prinsă de Ja,era concentrat pe lupta sa acum.

   — Nu vreau la spital Crew,acasă!

   Îl oprisem când șoferul familiei noastre aduse dubița în spatele locului ăsta,cum de el știe de toate astea și nu îi spune lui Arthur sau Lizabeht?

   — Nici gând singură,ce ai pățit înăuntru este o problemă,vrei să îmi spui că e prima dată când pățești asta sau a mai fost de câteva ori?

Nu am avut atacuri de panică niciodată,nu înțeleg cum acesta a apărut dar sper să fie primul și ultimul.Când am intrat și am văzut locul ăla,o altă amintire din trecut a reușit să mă epuizeze din start.

— Am să merg acasă,vreau câteva zile singură,poate și să am grijă de Eden!

Micuța Zheea îmi aducea aminte când eram mică,îmi semăna perfect și ironia sorții e că e la fel de bătăușă și înconjurată doar de băieți.

Crew și Rune mereu au avut grijă,au fost acolo.

Știam că îi ignorasem întrebarea dar o parte din mine nu accepta așa viața lui Jarrel,încerc să mă schimb și probabil mereu am fost îndrăgostită de acel Jarrel care mi-l imaginam în viziunea mea.

————

lectură plăcută)))