24 : nu mai ești singură

109 7 0
                                    

    Oare așa se simțea fericirea sau pericolul stătea să pândească exact după colț?Nici nu știam ce să mai cred,în ultimele luni chiar și ultimul strop de fericire se stinse din viața mea iar apoi brusc,am o familie iar dacă Ja nu mi-a dat speranț...

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.


    Oare așa se simțea fericirea sau pericolul stătea să pândească exact după colț?Nici nu știam ce să mai cred,în ultimele luni chiar și ultimul strop de fericire se stinse din viața mea iar apoi brusc,am o familie iar dacă Ja nu mi-a dat speranțe false cu acele cuvinte în sensul de a mai da viața la încă doi copii.

   — Iarăși te-ai pierdut în visele tale negre?

   Mă cunoștea atât de bine,anterior puteamsă-l plesnesc pentru aceste cuvinte acum sunt ca o alinare și avea dreptate.El încerca să se bucure de noi iar eu eram cea speriată,mă uram.

Jarrel în schimb cu o privire mă liniștea pe mine iar cu cealaltă o privea pe micuța Eden cu prietenul nostru Sandero,îl ura dintr-un anumit motiv și nu vroiam să cred că acel motiv eram eu.Au fost prieteni din Universitate până să apar eu,Sandero doar avea grijă de mine atunci când vedea că mereu fugeam după Ja deși el nu dădea nici-un rahat pe mine.

   — Nu-l urăsc Lee,doar că el e tipul tău de bărbat - dulce și prietenos,cuminte și care știe cum să aibe grijă de tine iar când ai apărut în viața asta unica mea friică era că dacă o să calc strâmb iar tu să te întoarci la el!

   Doar nu vorbea serios acum?Încă mai avea o frică după tot ce se întâmplase?Practic fugisem de el și mă întorsesem înapoi ca să realizez că el este familia mea și în plus Eden va fi o mini Galvez iar el încă crede că aș putea fi cu ochii după Sandero când pe sufletul meu este pecetluit doar cu numele Jarrel Galvez.

   Totuși nu-i puteam spune nimic,nu vroiam să mă mai cert cu el,aveam să trec peste asta fără a arăta că mă afectează într-un fel.

   — Nu am să îl aleg pe nici dacă te-ar omorî,nu am să îl aleg nici dacă tu mai ignora doar din cauza egou-lui tău prea mare,nu am să îl aleg nici într-o viață anterioară chiar dacă asta ar însemna să aleg să rămân cu tine alături de toată suferința și atracție pe care mi-o oferi.Vei fi mereu al meu Jarrel Galvez fie că îți convine sau nu,ai înțeles?!

   Mă privea de parcă nu îi venise tot ce scosesem pe gură,probabil era furia din mine care vorbea acoperită cu un strop de dezamăgire.Dar vorbele erau sută la sută adevărate,chiar și în altă viață sunt ferm convinsă păcatele noastre se vor reântâlni iarăși și se vor iubi exact așa ca și prima dată.

   Ne-am născut din ură pentru celălat și presupun că aș fi scuipat direct persoana aia în ochi dacă la momentul respectiv avea să-mi zică că voi întemeia o familie cu el,singura mea pierzanie a fost și va rămâne bărbatul blestemat.

   — Joos,toată lumea jos!

    Un strigăt cunoscut se auzise atunci când ne scoase din tranșă,Jarrel mă trântise la podea atunci când armele de foc începuse să treacă prin pereții de sticlă a barului,Eden unde era?Speram ca Sandero să aibe asigurare,altfel...

   — Eden?am urlat eu când nu o văzusem nici unde.

   Jarrel doar își băgase o cască în ureche luând telefonul și apelândul pe Crew,ce dracu se întâmplă și de ce nu e îngrijorat pentru fiica lui?

   — Fiica ta nu e iar tu dai un telefon?urlu eu la el,habar nu am cum să reacționez,acum un minut era cu Sandero și acum a dispărut.

   — Adună toți oamenii,Sandero și-o va înacasa rău de tot!a urlat el.

   Un om de al nostru îi aruncase pistolul acesta ridicându-ne pe amândoi iar el neezitând să tragă câteva arme în cei care au încercat să ne omoare,totul arăta ca un haos dat naibii iar eu nu puteam să suport asta,copilul meu era pierdut.

   — Nimeni nu iese de aici până proprietarul acestui bar nu este găsit,Jason o iei pe Ellie și o duci acasă în siguranță!Acum trebuie să zbor creierii cuiva!

   Omul lui doar dăduse din cap însă eu nu eram de acord cu el,fusesem mai aprigă atunci când luasem pistolul de la spatele lui Jason și-l îndreptasem către Jarrel.Nu aveam să îi las dreptul doar el de a o proteja pe fiica noastră și de a se răni,încă nu știm tot adevărul.

   — Ce dracu faci Ellie?dă să se apropie însă îl opresc,știa că nu-i voi face nimic.

   — Nu am nevoie de siguranță Ja,vreau să găsesc copilul cela pentru că i-am promis că o voi proteja așa că suntem în asta împreună sau fiecare o găsește pe cont propriu!

— Ahaa femeie nebună ce ești,mașina e aici? frustrat bărbatul meu doar mă trase mai aproape lângă el încărcându-mi bateriile pistolului și târându-mă prin mulțimea speriată și miile de cioburi sparte.

Mă luase de mână și împreună ne întorsesem doar doi când de fapt trebuia să avem grijă și de al treilea,copilul ăla.

   — Vrei să mă înebunești?

   — Hei,ăla e al meu!am țipat frustrată la el când iarăși îmi luase pistolul,acum se purta misoginește.

   — Nu,ăsta e al lui Jason iar tu te porți iarăși ca și prima dată când te-am cunoscut și nu te-am putut proteja,nu mai ești singură în asta fată rea!

   Îmi venea să îl pocnesc dacă cu câteva minute în urmă aproape îi mărturisisem că doar pe el îl voi alege toată viața mea,indiferent de orice.

   — Și acum ce,vei fi doar cel care va intra în pericol pentru toți?poate exageram dar îi promisesem copilului meu.

   — Mai bine eu de cât să te știu pe tine în pericol,acum am posibilitatea să nu am grijă doar de ea dar și de tine!

    Pentru că crescusem pe străzi,fără mamă și tată iar el deja mi-l dăruise pe Crew - frate,mama și tatăl său.

   — Am putut să mă protejez și de tine Jarrel,sunt un copil al străzii și mereu am controlat situația!

   Ceva din el îl acaparase,o furie mocnită de ură?Dar nu mă puteam opri pentru că el nu mă lăsa iar eu nu vroiam pe cineva care să mă protejeze.Și asta a făcut,își întorsese capul către geam scriind mesaje naibe cui și mă enervam la culme și mai mult.

   Se întămplă un lucru iar Crew și el la sigur ascund ceva,altfel nimeni nu trecea ca un amărât și distrugea tot barul ăla inclusiv Sandero să o răpească pe Eden sau naiba știe unde e acum sau de ce ar face una ca asta,oare fața de bărbat bun era doar pentru a ne face să credem asta?

   Mă sufocam,de ce când totul era bine trebuia să se întâmple un asemenea rahat,cu ce naiba greșisem în viața asta și care era prețul pentru a ne putea simți și noi fericiți.

   ————

bună)
lectură plăcută)

Atracție ispititoare [I volum din seria Lumi date naibii]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum