Atracție ispititoare [I volum din seria Lumi date naibii]

17 : amenințare ispititoare

Uram orașul ăsta dintr-un anumit motiv,avea locuri dubioase și nici unde mă luptam eu ilegal nu arăta ca acesta unde netrebnicul de Tatum Lane îmi făcuse invitația.Și nu-mi puteam face apariția fără fratele meu,nu știa nimeni de Sălbatic în afară de Crew.Sălbatic fiind și caracteristica lui ca om - toți care îl cunosc au ajuns să îl vadă în starea acestui cuvânt.

   Când am ajuns la sfârșitul orașului am fost întâmpinat de toți oamenii lui,îmi venea să-i crăp capul pentru această primire,a uitat de unde a plecat idiotul.Mă simțisem mai ceva ca un infractor și cred că polițistul ăla boșorog avea să se bucure de imaginea asta,noroc că nu îl mai văzusem de ceva timp deja.

   — Ai grijă la hainele mele,sunt catifea totuși!am mârâit către bodygardul lui Tatum.

  Omul era de temut însă pentru eventuala pierdere a capului său avea și o dădacă,chiar mă face să-mi schimb părerea despre el.

   — Toți să fie atenți la mașina care se aproprie de sediu. Îl priveam plictisit pe nămila care comanda tot,era tipul de om pe care nu-l înghițeam deși nu-mi făcuse nimic.

   Când deșteptu de fratele al meu a parcat într-un drift destul de frumos am râs la fața celui de lângă mine,nu se aștepta să mai apară încă un Galvez pe aici astăzi.

   — Când șeful tău cheamă niște prieteni vechi nu cred că ar trebui să îți îndrepți armele spre noi,tind să cred că ne vrea vii!

  Crew doar îmi făcuse semn să-l urmez arătundui nămilei doar un deget mijlociu,îl merita pe de-a dreptul.

   — Sper că prietenul tău să nu-mi frece nervii altfel îi zbor eu pe ai lui.

   Uneori Crew nu era chiar băiețelul perfect al mamei deși ea crede asta.Crescusem alături de tatăl meu în perioada când mai era el lângă noi și aveam caracterul lui,reușise pe de o parte să mă îndepărteze de Crew având o gelozie aparte pe fiul să vitreg.Însă caracterul puternic format al lui Crew din cartier se poate vedea foarte bine,furia lui este ascunsă dar ți se arată mult prea rapid.

   Deschide ușile acestui loc înfundat,era de fapt o veche stație de poliție al acestui oraș - uitată deja de prea mult timp de către locuitorii acestuia.Tatum își alegea loculurile după cum îi era persoana și dacă ne aduse aici atunci însemna un singur lucru - avea nevoie de ajutor sau intrase într-un mare rahat.

   — Și când o să am copii mei tot mă vei chema să am grijă de tine?

  Îmi dau ochii peste cap arătândui degetul mijlociu.Adevărul e că mint atunci când zic că nu am nevoie de protecția lui Crew sau de fratele mai mare,copilăria mea a fost de rahat fără el și acum mi-am propus să îl fac să își răscumpere greșelile chiar dacă nu a fost vina lui că a fost pierdut în tot acest timp.