Atracție ispititoare [I volum din seria Lumi date naibii]

13 : senzații scrum

              

    Casa noastră chiar era atât de schimbată,fratele meu îmi ținuse minte rugămintea și promisiunea lui față de mine.Dar la ce te puteai aștepta de la un copil de pe străzi?de cât să își dorească o familie,o casă imensă în care se putea bucura și o viață liniștită,nu cea unde trebuie să se trezească zi de zi gândindu-se dacă va fi vândut cuiva sau mai rău organele sale.

Mi-am târât corpul până la bucătărie pentru un pahar cu apă,Crew mă lăsase adormită încercând să mă convingă pentru a merge la spital și Lizabeth să îmi facă niște analize.Ce nu știa el e că mama lui mă învățase câteva lucruri pentru a ști când corpul dereglează,erau atacuri de panică cu o hipertensiune arterială un pic mai ridicată.

Era din cauza șocului,zgomotului și din cauza vederii imaginii lui Jarrel în acea ipostază.Știam al naibii de bine că era rău,avea demonii săi necontrolați dar tipul ăla arăta mult mai mare ca el și totuși probabil câștigase,nu?Crew îl susținea și mai rău locul ăla era al său,Rhea nu se împotrivea iar de Rune nici nu mai zic nimic,așa îl țineau ei de probleme,aducândui altele și mai multe?

Am stins apa robinetului când am auzit ușa din spate scârțâind,ce naiba?Crew plecase de mult timp.Unica metodă preferată de a te apăra în cartier de oamenii care nu erau ca tine sau de ai tăi era cu un cuțit,pe al meu îl pierdusem când fugisem de nebună,nu era nici în regulă ca o domnișoară să aibe cuțite la ea,ce bine că eu nu eram una obișnuită.

Nu mi-am lăsat paharul cu apă din cauza nebunului ce intrase în casă nepoftit,cel puțin asta era casa mea,el ce scuza avea de intra nepoftit știind toate intrările de la ea?Îi auzeam pașii și nemulțumirile,ce naiba?

   — Ăla e un cuțit nou,fată rea? mă opresc din a înfinge metalul în cel care a intrat nepoftit,ăla fiind chiar singurul nebun la care mă puteam aștepta în seara asta.

   Am răsuflat adânc aruncând cuțitul în chiuvetă,Ja rânjea molipsitor și îmi venea să nu fi aruncat arma aia.

   — De ce nu ești în iadul tău?

   Trecusem pe lângă el așezându-mă pe canapeaua din living,acum casa cel puțin nu mai era pustie.

   — haaa,am zis să te ascult dar e mai interesant în iadul tău fată rea și am decis să petrecem această zi împreună!

   Își bate joc de mine,da o face.Mai ales atunci când bea din propriul meu pahar cu apă.

   — Termină Jarrel,am nevoie mai mult ca tine!

   A tras paharul mai departe aducându-mă cât mai aproape de el,aveam nevoie de apa aia pentru medicamentele pe care le luasem.Erau prea puternice iar eu aveam nevoie să mă hidratez.Mâna lui ajunse atât de repede și lent pe șira spinării încât șimțeam cum corpul urla pentru mai mult dar în același timp știam cât este de greșit,ce era asta în general?

   Iubire,ură sau doi oameni care își împărtășesc suferințele?

   Simt că vreau mai mult de la el iar în următorul moment izbucnesc vrând să îl lovesc și să dispară definitiv știind că totuși mai departe nu voi putea trăi fără asta.Ochii lui îmi spun totul,îi citesc ca valurile oceanului bătându-se în larg,atunci de ce corpul său și acțiunile lui îmi dau doar răspunsuri negative?

   — Nu îmi face bine Jarrel.

   A răsunat mai mult ca o șoaptă atunci când fruntea lui se lipise de a mea,era și el fierbinte,oboseala și hanoracul ăsta nu i le ascundea.Respirase însă în ceafa mea trăgându-mă cât mai aproape de el,mă respira,sufoca și oferea o senzație neânțeleasă.

— Inima îți bate de frică pentru mine,acum paharul de apă era doar spectatorul nostru.Mânile tale tremură atunci când ale mele încearcă să te protejeze,trecutul tău fuge de parcă eu aș fi ucigașul viselor tale fată rea!Încă nu ai prins un gram de încredere și pentru mine?

    În final eram unul pentru altul o slăbiciune.

   — Nu mi-ai dat motive ca să o fac,iadurile noastre sunt atât de diferite Jarrel.Inimile noastre nu sunt compatibile unul pentru celălat,uite cum se rănesc doar una între altă,cum ai spus și tu atunci dacă te întreabă cineva, te-am folosit,pleacă fată rea ca să te salvezi,nu te merit!

   Ochii i se închid automat,își masează fruntea dar privirea nu mă lasă,e acolo încă fiind gata pentru a obține ce își dorește.Fiecare cuvânt din amintirile noastre doare,cu asta trebuie să ne mulțumim acum.

— Atunci am să fur acest moment pentru noi,să stochez pentru a înlătura răul făcut,singur sunt prea slab fată rea,trebuie să depui și tu un efort.

Lucrul preferat al lui Jarrel,să îmi sărute creștetul și să se avânte în părul meu creț.Asta era o confesiune sau doar o altă săgeată spre fata cea rea?

— Ellie cea mică trebuie protejată,Ellie cea mare are nevoie să fie îmblânzită,pot să fac față!

Îl lovisem în locul tatuajului iarăși,râse înfundat dar știam că avea dreptate.

— Știi,zilele astea îmi propusem să am grijă de Eden,ar trebui să intri în joc,îmi cam seamănă!

Și nu glumeam.

— Mă cam urăște.

Zâmbesc deși avea dreptate.

— Are nevoie de o familie,nu vreau ca fluturele negru să apară din nou!

Simțeam o oarecare frică.

— Vrei să ai o familie cu mine fată rea?

A doua lovitură.

— Vreau să...

Telefonul lui a bâzâit,e bine că mă întrerupse altfel la sigur spuneam o prostie.Însă Jarrel nu-mi dă drumul,doar își ea telefonul din spatele buzunarului deschizând mesajul.

— Ce e Jarrel?

Analizează mesajul,închide ecranul și-l aprinde din nou.A înebunit acum sau ce?Mă ridic dândui cu mâna prin fața ochilor.

— Am să îl omor pe tipul ăsta odată!

A mârâit șocat,de cine naiba vorbea?Mi-a arătat doar numele său și nu îmi era cunoscut.

— Un alt frate pierdut?întreb când văd numele pe ecran.

Tatum Lane

— E mai rău,e omul de la care am învățat toate tâmpeniile și frăția până la Crew,Ellie.

Jarrel a avut prieteni?Credeam că doar egoul îi poate fi cel mai bun prieten dar și cel mai mare dușman.

— Și se pare că e în oraș pentru o tură!

Nu pare prea fericit.Se dezlănțuie ceva?Pentru că dacă demonii lui Jarrel Galvez ies și mai înflăcărați atunci la sigur ne ardem până la ultimul scrum.

    ————

lectură lacrimogenă plăcută)))