Will you burn for me?

Capitolul 13

Delvina

Curajul de acum câteva ore mă părăsește puțin câte puțin. Eram sigură că dacă voi veni în New York voi fi contactată. Ardeam de nerăbdare să mă întâlnesc cu acest individ, să termin o dată toate problemele și toată lumea să fie în siguranță.

Mesajul ăsta... ce ar putea însemna? De ce să vin singură? 

Strâng telefonul în mâna tremurândă. Inima îmi bate sălbatic în piept. 

Parc vechi, pustiu, umbrele copacilor dansează sub lumina slabă a lunii. 

Nu pot să mă întorc acum.

- Cine e acolo? 

O siluetă misterioasă iese din întuneric, îndreptându-se spre mine. Trăsăturile lui sunt nedistinctive, dar prezența e impunătoare.

- Ai venit singură, așa cum am cerut?

-Da, sunt singură. Ce vrei de la mine?

- Totul la timpul lui. Deocamdată, trebuie să afli adevărul despre ceea ce se întâmplă.

- Ce adevăr? De ce să am încredere în tine?

- Nu ai de ales. Dacă vrei să salvezi pe cei dragi, urmează-mă.

Ce să fac? Vocea lui... trebuie să continui. Cu o ultimă privire în jur, îl urmez în întuneric. Sper că nu fac o greșeală.

***

Raven

Am adormit pe podea după cum observ când reușesc să deschid leneș ochii. 

- De ce ai plecat, Delvina? 

În mintea mea, gândul la Delvina continuă să mă frământe

Deschid telefonul în speranța că mi-a răspuns la mesaj. Nimic... Dar observ restul notificărilor de la oamenii mei.

Durerea nu se atenuează, iar orașul are nevoie de mine.

*

După ore întregi petrecute prin toate cartierele orașului, ajungem acasă la fratele meu. Toată ziua am interogat oameni pățiți și am cercetat locurile unde s-au anunțat furturi și vandalizări. Poliția este în alertă, cetățenii aproape s-au închis în case, copiii nu mai merg la școală, iar acolo unde se poate se muncește de acasă.

Dacă înainte furturile păreau să aibă vreun scop precum să ne încurce pe noi în privința unei livrări, acum nu mai face nimic sens. Totul se petrece la întâmplare, iar responsabilul sau responsabilii nu reușesc să fie văzuți, iar dacă sunt observați, indiciile nu duc nicăieri.

- Trebuie să găsim o soluție. Orice idee? - întreb, iar fratele meu îmi răspunde repede.

- Patrulăm constant, dar nu îi putem vedea. E ca și cum ar fi fantome.

- Poate există o legătură între aceste furturi și dispariția Delvinei. Nu pot scăpa de acest sentiment. — intervine Juana, iar ce a spus m-a făcut să intru iar în bănuieli și îndoieli.

Trebuie să mă concentrez. Delvina... ești în pericol?

Ne așezăm cu toții în sufragerie, în jurul unei mese pline de hărți și dosare. Lumina unei lămpi vechi aruncă umbre ciudate pe pereți, amplificând sentimentul de urgență și mister. Juana, fratele meu, și noii mei prieteni de încredere sunt adunați pentru a pune la punct o nouă strategie.