⋆˚࿔ Colegul nou 𝜗𝜚˚⋆

~ Capitolul 7 ~

Jk: Nu este nici o problemă! O să aștept!
Mama lui Y/N: Bine!
Ea se duce în camera fetei:
Mama lui Y/N: Hey, Y/N, trezește-te!
Y/N: Ce este mamă?
Mama lui Y/N: Trezește-te, dute fă duș și schimbăte!
Y/N: Stai, dar cum am ajuns aici?
Mama lui Y/N: Ei bine Soyeon, Heesung și un băiat te-au găsit și băiatul ăla, cred că îl cheamă Jungkook sau ceva de genul acesta te-a adus în brațe stil mireasă și te-a pus în pat...
Y/N: JUNGKOOK!?
Mama lui Y/N: Da, și de ce țipi? A, și a spus că vrea să vorbească cu tine după))
Y/N: O vai, ce blestem!!!
Mama lui Y/N: De ce? Am văzut că este destul de frumos și gentleman! Aș vrea ca să fie iubitul tău...
Y/N: Mama?!
Mama lui Y/N: Bine, gata! Hai, dute și pregăteștete!
După ce Y/N a făcut duș și s-a schimbat în pijamale, s-a dus la ea în cameră iar mama ei l-a invitat pe Jungkook acolo. El a intrat și s-a așezat pe pat, lângă Y/N:
Jk: Ești bine?
Y/N: Da...
Jk: De ce ai făcut asta?
Y/N: Nu părea să îți pese de mine mai devreme! Atunci, de ce îți pasă cum?
Jk: Y/N, nu fi așa! Atunci nu credeam că totul v-a ajunge așa departe!
Y/N: Deci ai venit să îți ce-ți scuze? Bine, nu ești scuzat, acum poți să pleci
Jk: Y/N, îmi pare rău! Nu am crezut că v-a fi așa! Eram nervos și... și da, eram gelos din cauza lui Jay! Chiar îmi pare rău! Îți promit că astfel de lucruri ne se vor mai întâmpla, doar te rog, iartă-mă!
După ce a spus acestea o lacrimă a început să i se rostogolească pe obraz.
Y/N avea de gând să îl scuze și așa, însă când l-a văzut că practic plângea pentru ea, nu a putut să reziste:
Y/N: Te iert, stai liniștit! Nu plânge! spune ea în timp ce îl mângâie pe umăr.
El însă o trage lângă el și o îmbrățișează strâns.
Y/N înlemnise, se făcu roșie pe față și nu putea face sau spune ceva...
Jk: Îți promit că de acum în colo o să am mai mare grijă de tine!
După auzul acestor cuvinte, Y/N se înmuiase în brațele lui și din cauza oboselii, adormise.
Jungkook o lăsă ușor pe pat, o înveli cu o pătură și ieși ușor din cameră.
Jk: Vă mulțumesc că m-ați lăsat sa stau de vorbă că ea!
Mama lui Y/N: Nu este nici o problemă. Acum hai, dute acasă și odihnește-te! Sunt sigură că ești și tu obosit...
Jk: Da, sunt puțin. În ori ce caz, la revedere și o seară plăcută să aveți! Sper ca Y/N să fie bine...
Mama lui Y/N: La fel și ție! La revedere 👋🏻
*După ce iese Jungkook din casă*
Mama lui Y/N: Vai ce băiat drăguț, și elegant! Aș vrea ca Y/N să petreacă mai mult timp cu el! Cine știe, poate îmi ajunge ginere...
Jw: Mama! Lasă fata în pace! Încă e mică ca să fie gagica cuiva...
Mama lui Y/N: A, da? Deci e mai bine cum ești tu la 22 de ani, singur, stând și visând la o fată care nici nu se uită la tine deoarece are iubit!
Jw: Între mine și Soyeon este o relație specială, mamă! Tu nu ai cum să înțelegi!
Mama lui Y/N: Da, să zicem...
A doua zi:
Jungkook se trezi, iar primul lucru pe care îl făcu era să o sune pe Y/N, însă ea nu răspundea. De acea a sunat-o pe Soyeon ca să vadă dacă totul este în regulă:
Jk: Alo, Soyeon?!
S: Da? Sa întâmplat ceva?
Jk: Ei bine am sunat-o pe Y/N dar nu mi-a răspuns și am vrut să te întreb dacă știi ceva de ea, dacă totul e bine...
S: Ei bine da știu.... știu că nu e bine de loc!
Jk: Cum adică!? Ce s-a întâmplat?!
S: Se pare că deoarece ieri a stat în ploaie și frig a prins o răceală zdravănă! Are febră și o tuse groaznică. De fapt chiar acum mă îndrept spre ea.
Jk: Bine, atunci te aștept și ne ducem împreună la Y/N.
S: Dar tu ești exact lângă ea! Poți merge și acum...
Jk: Da dar.... mă rog, te aștept pe tine și gata! spune și închide.
Jungkook se duce să își facă rutina de dimineață, se îmbracă și iese în hol. El doar stătea lângă ușa apartamentului lui Y/N și o aștepta pe Soyeon.
*peste 10 minute*
Jk: Oh, bună Soyeon 👋🏻
S: Tu chiar ai stat aici pentru zece minute și m-ai așteptat pe mine?!
Jk: Da, acum hai să intrăm.
Soyeon sună la sonerie însă nimeni nu vine să deschidă. Mai sună odată dar de data asta un geamăt se auzi din interior:
Y/N: Intră, ușa e deschisă))
Ei au întrat și au văzut-o pe Y/N practic leșinată pe canapea:
S: Fată, ce ai pățit de arăți așa?! Zici că ești un zombi...
Jk: Nu zi așa! De fapt este chiar drăguță...
S: Da, mă rog... 😒
Y/N: Păi ce am pățit, m-am trezit cu temperatură de 40 și cu o tuse *cogh cogh* incontrolabilă...
Jk: Offfff, și toate astea sunt doar vina mea...
S: Atunci, dacă tot e vina ta, ce spui să ai tu grijă de ea. Mama și fratele ei sunt la muncă iar eu, ei bine nu e vina mea că ea a ajuns așa deci, ce zici???
Y/N: Soyeon *cogh cogh cogh* nu fi rea...
S: Eu nu sunt rea, eu doar gândesc logic. Dacă e vina lui, atunci el să își asume responsabilitatea pentru a rezolva problema pe care a creat-o.
Jk: Bine, atunci o să fac asta...
Y/N auzind aceste vorbe și-a deschis ochii și s-a uitat mirată la Jungkook
S: Perfect, înseamnă că eu pot să plec))
Y/N: Tu *cogh cogh* nu pleci nicăieri!
Spune Y/N și o apuca de cămașă pe Soyeon. Ea își pierde echilibrul și îl apucă pe Jungkook de tricou, care cade exact peste Y/N și "complet accidental" nimerește cu nasul între sânii ei..
Y/N înlemnește și se face roșie la față
S: Hey, iați nasul de unde nu îți fierbe oala! Chiar nu știi să respecți de loc fetele! spune ea în timp ce îl ridică pe Jungkook!
Jk: Știi ce, e vina ta! Tu ești cea care m-a tras de tricou și m-a făcut să cad!
S: Nu contează! Chiar dacă ai căzut, nu trebuia să cazi în așa poziție!
Jk: Nu e ca și când am făcut-o intenționat!
S: Da, sunt sigură! Mă rog, măcar cereți scuze de la Y/N!!!
Jk: Y/N, îmi pare rău că am căzut.... exact... ei bine...
Jungkook nici nu termină propoziția că roșește și el așa cum a făcut Y/N mai devreme...
S: Haide! Ești bărbat sau ești mămăligă? Am vrut să te las singur să ai grijă de ea dar se pare că nu pot 🥲
Jk: Y/N, îmi pare că am căzut fix cu nasul între sânii tăi!
S: Oh haide! Nu trebuia să fii direct! spune ea în timp ce îl lovește peste braț, Tu chiar nu știi să te comporți cu fetele?
Y/N: GATA! Terminați că deja mă doare capul de voi, *cogh cogh* sau poate e din cauza temperaturii? *cogh cogh* Nu contrează, doar tăceți o dată!!!
Jk: Bine șefa!
S: Să știi că o să tac doar deoarece ești bolnavă! Apropo, tu ce cauți aici pe canapea? De ce nu ești în camera ta?
Y/N: Sinceră să fiu, *cogh cogh* nu știu!
S: Bravo! Ai febră și deja ți-a dispărut și memoria! Perfect! 👌
Jk: Gata, hai las-o! Poate că a venit aici dimineața ca mama ei să îi dea medicamente sau ceva.
S: Bine, dar mai bine ar fi să o ducem în cameră. Nu cred că aici o să îi fie prea comod.
Jk: Bine, atunci hai să o ducem!
După ce spune asta Jungkook o ia pe Y/N în brațe stil mireasă și o duce în camera ei.
Y/N fără să își dea seama acum stă în brațele lui Jungkook, la mai puțin de 10 cm de fața lui. Nu a stat nici o dată atât de aproape! Ea îl examina atent, până când Jungkook a observat-o:
Jk: Știi că nu e frumos să te holbezi la cineva fără voia lor? spune el cu un mic rânjet pe față 😏
Y/N: Știi că nu e frumos să cazi cu nasul în sânii cuiva fără voia lor?
Jungkook rămâne încremenit în timp ce Soyeon râdea de cum ia dat Y/N peste nas 😅😅
Când ajung în cameră, Jungkook o pune încet pe Y/N pe pat, o învelește cu o pătură și se așează lângă ea:
Jk: Și, te doare ceva sau ai nevoie de ceva? În ori ce caz noi suntem aici, lângă tine...
S: Da! Mama ta ți-a dat ceva pentru febră sau pentru tuse?
Y/N: Da! *cogh cogh* Mi-a dat o pastilă de febră și mi-a lăsat pe masă un spray pentru tuse, dar are un gust oribil așa că nu l-am folosit.
S: Y/N, te comporți ca un copil mic! Hai, ia-l și folosește-l acum!
Y/N: Okay... iiiiuuu, nu e bun de loc!!!
S: Și ce să fac acum, trebuie să te faci bine!
Jk: Da, trebuie să te faci bine până mâine!
S: Dar de ce anume până mâine?
Jk: Deoarece avem școală...
S: Păi nu o să fie nimic dacă v-a lipsi o zi, sau două))
Jk: Păi... nu o să îi scadă nota la purtare?
S: Nu, de ce ar face-o? Este o absență motivată. Y/N este bolnavă și nu poate veni la ore, deci e okay...
Jk: Serios? Ei bine la fosta mea școală, directorul era foarte strict și scădea nota dacă aveai absență, indiferent dacă era motivată sau nemotivată... Odată chiar l-a exmatriculat pe un băiat pentru că a lipsit 3 zile consecutive de la școală))
S: Wow! Îmi pare rău că aveai un asemenea director! La noi e mai lejer. Singurul lucru la care mă gândesc este să nu îi spună doamna Jessi ceva. Că nu a fost 2 zile iar acum și a treia. Să nu creadă că este o scuză...
Jk: Poate o să se facă bine până mâine și o să meargă la școală...
S: Da, sperăm.... Oh, nici nu am observat că ea a adormit!
Jk: Da! Hai mai bine să plecăm ca să nu o trezim...
După ce spune asta, Jungkook și Soyeon ies din camera lui Y/N, plecând în sufragerie. Dintr-o dată, telefonul lui Soyeon a început să sune:
S: Alo da?... sunt acasă la Y/N... oh, bine...hmm, da bine... hai pa!
Jk: S-a întâmplat ceva?
S: M-a sunat mama și mi-a spus că trebuie să plec acasă...
Jk: Oh! Da sigur, dute))
S: O să poți avea singur grijă de ea?
Jk: Da sigur, doar nu sunt un copil mic!
S: Bine, dar să o supraveghezi non-stop și să nu pleci! De la incidentul de data trecută nu o mai lăsăm nici o dată singură când e bolnavă!
Jk: Dar ce s-a întâmplat data trecută?
S: Ei bine avea doar o răceală, însă a doua zi avea febră peste 40 și mama ei s-a îngrijorat foarte mult și a dus-o la spital. Doctorii iau spus că dacă nu erau să o aducă la timp, probabil era să o pierdem...
Ea nu se îmbolnăvește des, dar atunci când o face nu se termină bine))
Jk: Okay, am înțeles.
S: În caz că se întâmplă ceva, mă suni sau uite aici numărul mamei ei. În ori ce caz fii tot timpul în apartament și ai grijă de ea.
Jk: Bine, sunt destul de sigur că am înțeles!
S: Atunci eu plec! Pa! Ne mai vedem mâine.
Jk: Da sigur, pa!
După ce Soyeon pleacă, Jungkook face o mică analiză a lucrurilor pe care i lea spus ea. Atunci decide să stea în camera lui Y/N ca să o poată supraveghea non-stop...
Când ajunge în cameră se așează pe pat, lângă Y/N și pur și simplu o privește...
La un moment dat Y/N se mișcă și se trezește, dar își deschide ochii doar pe o secundă, apoi îi închide la loc:
Y/N: Unde este *cogh cogh* Soyeon?
Jk: Mam ei a sunat-o și ia spus să plece acasă))
Y/N: A, bine atunci.
Jk: Tu încearcă să mai dormi, ca să te faci bine!
Y/N: Nu pot *cogh cogh* să dorm!
Jk: De ce?
Y/N: Atunci când eram mică și eram bolnavă *cogh cogh* fratele meu mai mare dormea cu mine. Când am crescut, venea Soyeon și dormeam împreună când nu mă simțeam bine. Dar acum, nu are cine să doarmă cu mine, spune Y/N pe un ton somnoros și bosumflat.
Jk: Pot eu să fiu acela!