POWER [FINALIZATA]

𝐷𝑜𝑎𝑟 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎 𝑚𝑖-𝑎 𝑝𝑙𝑎𝑐𝑢𝑡 𝑢𝑛 𝑏𝑎𝑖𝑎𝑡

Sunt slăbită.
Simt cum deja am trecut peste faza de tortura. Încerc sa ma mișc,dar sunt prinsă de scaun.
Cu o sfoară atât de strânsă de încheieturi și picioare încât simt ca îmi vor pocni vasele de sânge.
Aici,este întuneric,umed și al naiba de frig.
Pot sa jur ca am văzut un șobolan trecand prin fața ochilor. Pereții sunt închiși la culoare cu sau fără lumină.
În fața mea se afla niște bare,din metal,cred,deobicei din asta sunt făcute barele.
-Ma plictiseam,sincer.
Se aud o voce dintr-un loc indentificat de mintea mea din celulă.
-Pot sa te întreb ceva?
-Putem începe tortura?îl întreb uitându-mă drept în față.
-De ce toate astea?Hm?
-La ce te referi?
-De ce ai venit aici?
Înghit în anevoie.
Nici pic de saliva nu mai am în gură.
Ochiu ma ustură așa de tare,încât lacrimez.
-Nu am avut de ales,spun în șoaptă.
-Mereu avem de ales.
-Știi foarte bine de ce am venit aici,Tristan.
Se aude un chicotit.
-Chiar nu știu despre ce vorbești sau cu cine vorbești .
Oh.
Durerea asta.
Am fost atât de naivă numai când ma gândesc.
Îmi doream sa simt afecțiunea lui.
Toate astea doar pentru ca mi a plăcut un băiat.
Am țipat cuvintele.
Lacrimile mi se scurg pe obraji și as vrea sa am posibilitatea de a le mi le șterge acum,deoarece el este chiar în fața mea.
Îmi ridică bărbia cu putere și ma strânge în același timp.
-Ce vrei sa faci?Hm?Ce plan ai?
-Te rog,taci.
-Nu pot sa cred ca îți permiți atâtea.
-Tu și Zyan?Deci,prieteni?
-Da,spun încet.
-Oh,nu-mi spune!Te ai îndrăgostit și de el!?
Îl bufnește râsul în fața mea.
Timp de 15 secunde îl văd cum râde de mine.
-Draga mea,mereu am fost luat,poate o vei cunoaște pe aleasa mea,defapt chiar acum,Linda?
O femeie subtirica și blondă intră în celula.
Este îmbrăcată într-un costum din piele mulat.
Se apropie de el și îl sărută pe buze.
-E nevoie?
-Comentează ?Nu știam ca poate vorbi,spune blonda.
-O voi face sa tacă,scumpo,vrei te rog sa ii ridici hanoracul?
Ea da din cap și se apropie de mine.
-Nu ma atinge,blond-o!
Hanoracul lui Zyan este pe jos ,rupt in același timp.
Tot ce mai am pe mine este un amărât de tricou pe jumătate.
Tristan se apropie de mine cu un fier care fierbea .
-Mereu ai vrut căldura mea?
Durerea asta.
Fierul încins îmi atinge abdomenul și inchid din ochi. Zbier.
Ma zvarcolesc în propria-mi greșeală.
-Oprește-te,te rog....
Toți râd se mine.
Când se va sfârși?
Fierul pare din ce în ce mai plăcut.
Durerea,de fapt,pare plăcută.
Pot sa mor de câte ori vreau acum.
Zyan.
Trebuie sa ma întorc la el.
Te-ai îndrăgostit și de el?
***
Sunt aruncată într-o cameră.
Ca pe o jucărie uzată.
Corpul îmi fierbe și ma ustură într-un loc,dar ma doare în mai multe.
Nu pot sa ma mai ridic .
Voi muri pe podeaua asta.
Prostuța de mine.
Am crezut ca planul va merge ușor.
Și acum ma întreb.
Dacă știam ca se va întâmpla asta,as mai fi făcut-o?
As mai fi fost aici?
Am încercat sa țip atunci când blonda mi-a băgat capul în apă,dar nu puteam.
Aud un zgomot.
-Carmen..
Numele meu.
La naiba cu el.
Este cel mai urât.
Doua brațe ma așează pe ceva moale.
Poate un pat.
-Am încercat să țip....dar capul meu a fost în apă...
Este vocea mea?
-Scumpo sunt aici.
Zyan.
-Urăsc când îmi zici așa...
Ii pot vedea zâmbetul dulce de pe fața lui.
Întind mâna și îi ating obrazul.
Îmi imaginez asta?
Ceața îmi acaparează privirea.
-Zyan?strig.
-Zyan te rog...
-Sunt aici..
Simt cum vreau sa I prind mâna de parca este singura mea scăpare din întuneric,dar cad și nu pot sa fac nimic.
Toate astea pentru un băiat.
Pentru el.
Ca în final,sa fie acel joker lângă mine .
Jokerul meu.
Pe care nu regret niciodată ca l-am luat în schimbul unui prinț.
***
Lumina.
Ce dulce e.
O vad pe Katherine care cred ca tocmai îmi schimbase hainele.
-Shh...totul va fi bine..
Pleoapele mi se închid fără voia mea.
Vreau sa i văd .
Sa le spun tot și sa reușim planul.
Dar întunericul iar ma cuprinde.