Vajnic #1 (Seria Șerpii)

Capitolul 9. Arissa remediaza probleme

          Mi-am ocupat toată dimineața așezând hainele în dressing. Încă mă simțeam vinovată pentru risipa inutilă de bani pe care o făcusem, dar de câte ori mă gândeam la asta, mă forțam să îmi amintesc ca Sebastian era miliardar. Nimeni nu știa nici măcar cu aproximație la câte miliarde, zeci de miliarde sau poate chiar sute de miliarde se ridică averea familie Van Dohren. Plănuiam, oricum, să fac ceva care să-mi ușureze conștiința, pentru ca eu spre deosebire de el, chiar aveam una.
          Trecuse deja de prânz când Rudy mi s-a alăturat în dressing. Nu reușisem să așezăm nici măcar jumătate din haine și mai erau și încălțările, câteva zeci de perechi. Cum îmi făceam de lucru în liniște, cu Rudy mișcându-se pe lângă mine și cu Hozier pe fundal, cuvintele lui Sebastian îmi reveneau în minte ca un bumerang.
          Spusese, în mare, ca mi-ar da totul, mai puțin libertatea. Fără să se uite la bani sau la consecințe, ar pune lumea pe tavă în fața ochilor mei, dar niciodată n-o să mă lase să plec. Aș fi vrut ca inima mea nătângă să fie ceva mai rezistentă, dar cu cât mă gândeam mai mult la ce îmi spusese, cu atât mai mult voiam să îl cred.
          Dintr-odată vocea unei femei a invadat dressingul.
          -Credeam ca glumește când a spus ca a cumpărat câteva magazine de haine.
          M-am răsucit pe călcâie și m-am trezit față în față cu femeia care fusese martoră la nunta mea.
          -Domnișoara Van Dohren, a exclamat Rudy surprinsă.
          Fata i-a aruncat un zâmbet lui Rudy, apoi a ridicat câteva pungi de cadouri.
          -Unde e Millie? ceru să știe, destul de autoritară. Am venit cu gânduri pașnice.
          -Era la parter, îsi făcea temele.
          -De la parter vin și nu era acolo, a punctat fata. Ia astea și caut-o. O ajut eu pe Arissa cu ce mai e de făcut aici.
          Rudy părea jignitor de ușurată să scape de mine și hainele mele, a luat pungile de cadouri și s-a făcut nevăzută înainte de a apuca să clipesc. Rămasă singură cu noua musafiră, am realizat ca îmi părea cunoscută, și nu din cauza ca fusese martoră la condamnarea mea.
          -Ești sora lui Sebastian, am spus, făcând legăturile rapid.
          Aveau aceiași ochi metalici și aceiași nuanță întunecată a părului. Chiar dacă vârfurile părului ei erau o amestecătură de alb și roșcat-brun, trăsăturile delicate și nu părea la fel de amenințătoare, ochii ei erau iscoditori ca ai unui șarpe.
          -Sunt Rosalie Van Dohren, mi-a spus sec. Asocierea cu frații mei nu-mi face cinste.
          -În regulă, Rosalie Van Dohren care nu are nici o legătură cu frații ei, am spus, încrucișându-mi brațele peste piept. Ce cauți aici?
          -Sebastian m-a sunat și mi-a spus să trec pe aici, mi-a explicat aruncându-și geanta Hermes pe jos.
          -Atunci de ce esti în camera mea și nu îl cauți pe el?
          -Nu am venit să îl văd pe Sebastian, am venit să te ajut cu hainele, mi-a explicat prinzandu-și părul într-un coc dezordonat la ceafă. El m-a rugat să te ajut și cred ca a spus să mă asigur ca nu incendiezi tot blestematul ăsta de loc.
          Ar fi trebuit să fiu surprinsă de exactitatea cu care îmi anticipase Sebastian următoarea mișcare, dar nu eram. Soțul meu era, cel mai probabil, adevăratul diavol care s-a plictisit de cazanele din iad și a decis să-și ia o vacanță nedeterminată printre muritori. Probabil aveam multe păcate de plătit din viețile trecute dacă avusesem ghinionul să-i pic cu tronc.
          Dar poate ca prezența lui Rosalie nu era un blestem, ci o binecuvântare. Cine putea să îmi ofere mai multă muniție împotriva lui decât propria sa sora?
          Așa ca am zâmbit, cu un nou plan încolțindu-mi în minte.
          -Mă bucur ca ai venit, i-am spus fetei. Începusem să mă plictisesc pe-aici.
          I-am întors spatele și mi-am reluat activitatea, așezând haine pe umerașe și rafturi. O mișcare proasta, dar necesară. Niciodată nu ai atât de multă încredere într-un șarpe încât să îi întorși spatele, crezând ca nu te va mușca, dar eu am făcut-o, sperând să atrag Vipera de partea mea.