Blestemul lui Dem

Capitolul XI. Înger vs demon.

Bună, dragii mei! #Iată un capitol tumultos pentru voi.#sper să vă placă.#mulțumesc tuturor celor ce-mi citesc cartea mea#scuzați-mi eventualele greșeli#aștept comentarii:păreri, idei pentru capitolele viitoare#love u all, Dighi :)#

Denim p.o.v.

Am pășit curajoasă din mașină și mă îndreptam cu pași repezi spre ea. Cu botinele mele eram mult mai înaltă ceea ce îmi oferea aerul superior de care aveam nevoie. Când am ajuns în dreptul ei m-a privit îndelung, dar se pare că m-am mascat foarte reușit, asta pentru că nu m-a recunoscut.

-Sunt aici. Spune cât vrei și lasă-mă în pace, mi s-a răstit încercând să nu pară speriată.

-Îmi pare rău, dar nu se cumpără cu bani tăcerea mea.

-Cu ce atunci?, a întrebat fără a renunța la tonul stupid. Ohh, cât o uraam pe creatura asta nătăfleață.

-Cu suferința ta!!, și strigând acestea i-am făcut vânt în apa rece a iazului ce din cauza furtunii de ieri, era tulbure și cu mici vălurele.
Țipa de numai putea și asta îmi provoca o plăcere deosebită. O priveam cu înota greoi și râdeam copios. I-am strigat în speranța că mă aude:

-Ăsta e doar începutul!!!

Am fugit spre mașină și pornind motorul, m-am făcut nevăzută. Cu 120 km/h am reușit să ajung acasă în doar 20 de minute. Am intrat silențios și lăsînd cheile la locul lor, am urcat în camera mea. Deodată cum am intrat, am și deschis laptopul. Aveam de gînd să mă laud cuiva cu isprava făcută. Erika era acea persoană în care aveam încredere absolută.

*convorbire skipe*

-Dem! Ce faci?

-Tocmai am intrat în casă.

-Unde te-a dus Louis al tău de data asta?

-E! Louis cred că doarme acum. Eu am fost singură undeva. Și ghici unde. La scumpa de Caren.

-Nu-mi spune că i-ai făcut ceva! Știu că o urăști, dar nu trebuie să te răzbuni. Răzbunarea nu duce la nimic.

-Erika, de ce nu mă susții acum când am nevoie de tine? Ascultă-mă. Am chemat-o la pod și am aruncat-o în iaz, la fel cum a făcut și ea cu mine. Și ăsta e începutul pentru că eu vreau s-o omor. Tu ești prietena mea și o să mă ajuți.

-Nu pot să cred că întradevăr vrei asta.. Lasă tâmpeniile și ascultă ce vreau să-ți spun. Am o veste bună pentru tine.

-Aaa! Nu mă ține pe jar. Varsă repede tot!, am spus nerăbdătoare.

-Mâine vin în Broadlist!!!

-Erika, nu pot să cred! Cum? Unde? De ce?

-Toată vara am muncit la un club și am adunat banii pentru bilete. O să vin cu avionul. Mâine dimineață mă pornesc și la 18:00 aterizez.

-Nu pot să cred, Erika. Noi nu ne-am văzut de 5 ani! Dar..unde o să stai?

-Hmm, speram să stau la tine, dar dacă tu ți-ai mutat reședința, ce să fac? O să îmi închiriez o cameră la hotel.

-Nu, nu, nu! Tu o să stai cu mine. Te vreau lângă mine 24/24 de ore. Ohh, sunt atât de fericită că vii!! Încă nu pot să cred. Deci, da, mâine dimineață vorbesc cu Louis, sunt sigură că n-o să aibă nimic împotrivă ca să stai un timp în casa lui, ok?

-Mulțam', Dem. Abia aștept să-l cunosc pe tipul care a dezvirginat-o pe amiga mea.

-Erika, termină, am chicotit. Și, spune-mi, pe cât timp vii?