I-am văzut acel păr blond de la depărtare. Nu îi vedeam bine fața, dar aveam o senzație că este el. Mi-am dat jos ochelarii de soare pentru a-l vedea mai bine și mi-am pus telefonul la ureche ca să pară ca vorbesc cu cineva. Cu cât mă apropiam, cu atât inima îmi bătea mai tare. Când ne-am apropiat suficient de mult, i-am facut cu mâna prietenului său în semn de salut, după care m-am uitat, pentru o secundă, în ochii lui albaștri care îmi trezeau atâtea amintiri.
CITEȘTI
Nu mă cunoașteți
Teen FictionJenna era o fată pentru care învățatul era pe primul loc. Nu își dorea să renunțe la ochelarii ei rotunzi și la hainele mult prea largi, fapt pentru care toată școala își bătea joc de ea. Singurul lucru pe care îl avea în comun cu ceilalți era faptu...
