Dati drumul la melodie cand va spun eu okay? Bun.
-----
Lucy poveste:
*dupa 6 zile de la vis*
Cobor scarile si ma indrept spre bucatarie. Slender pare un pic abatut azi. Oare ce s-a intamplat? Cred ca am sa fac ceva ce nu am mai facut niciodata. Am sa incerc sa ii citesc gandurile.
"Ugh, maine mai trece un an... cred ca implinesc undeva la 1587 de ani... Ce bine ca nimeni din casa nu stie."
Oh doamne! Maine e ziua lui! Hm... care era vraja aia care nu lasa sa citeasca nimeni gandurile? Oh da! O murmur repede si adaug numele meu si al celorlalti. Am un plan!
-Neata! spun ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
-Hey copila. spune Slender pastrandu-si aceasi aura trista.
-Ce avem astazi la masa? intreb incercand sa il fac sa vorbeasca la fel de mult cum o facea de obicei.
-Friptura de pui cu cartofi la cuptor. spune sprijinindu-si capul in palme. Lucru neobisnuit pentru el.
-Hm... Suna delicios. spun apoi ma duc spre aragaz din cuptorul caruia scot tava si imi pun o bucata de carne si cativa cartofi mai bine-facuti.
Ma asez la loc si incep sa mananc repede mancarea. Am nevoie de mult timp.
-Sarut mana pentru masa! spun si asez farfuria in chiuveta, indreptandu-ma apoi sre usa.
-Sa-ti fie de bine... murmura si eu ma duc in camera mea.
Le trimit la toti un mesaj telepatic in care le spuneam sa vina de urgenta la mine in camera. Tuturor inafara de Slender bine-inteles. In cateva secunde toti au fost aici.
-Stiti ce zi e maine? ii intreb. Toti se uita uni la altii si radia din umeri. E ziua lui Slender. spun si toti se uita mirati.
-Dar tu de unde stii? intreaba Hoodie.
-I-am citit gandurile, face undeva in jur de 1587 de ani. le explic.
-Aha, asta are sens.. Se baga si Masky.
-Bun, uitati cum facem: Ben si Alice fac decoratiunile, Jeff se v-a ocupa de muzica, Masky si Hoodie de mancare. Fiecare are azi timp sa faca rost de un cadou iar maine la prima ora ne apucam de aranjat. le explic gesticuland ca o nebuna.
-Dar tu ce vei face? intreaba Alice.
-Pai eu am sa il tin pe Slender ocupat. Si in legatura cu gandurile, am pus un sigiliu si nu poate sa le citeasca. le comunic.
-Bun! Asa facem. a mai adaugat si Jeff.
Toti au plecat fiecare in camera lui si eu m-am asezat la birou incepand sa-i fac cadoul.
Dintr-o data in minte imi apar niste amintiri foarte vechi.
-Flash Back-
"Buni si Bubu ma invelesc si apoi pleaca in camera lor, nu inainte de a ma pupa de noapte buna. Incerc sa adorm, gandindu-ma la desenul meu favorit. E un pic cam deplasat pentru o fetita de 4 anisori ca mine, dar imi place. Tot gandindu-ma la intamplarile din desen simt cum cineva imi atinge capul. Oare e Bubu care iar incearca sa ma sperie? Lasa ca ii arat eu lui!
Mai astept cateva secunde, dupa care ridic capul si raman blocata.
-Cine esti? Tu nu esti Bubu! spun frecandu-ma la ochi.
-Shh copila... imi spune si imi inchide ochii. Dupa 5-10 secunde incepe sa gande un cantec...
Suna asa:
"Someone's always waching me
Someone's always there ..."
De aici nu am mai inteles pentru ca am adormit.
Urmatoarele nopti venea la mine si imi canta acest cantec scurt pana adormeam. Mereu vroia sa plece si eu ma trezeam si il rugam sa-l mai cante inca o data. "
-End Flash Back-
Slender venea cand eram mica? Cum am putut uita asta?? Totusi, de ce venea? Vroia sa ma omoare? Pentru ca nu cred. Atunci? Am sa il intreb maine dupa petrecere.
Stai! Cantecul, e perfect!
*A doua zi, la momentul cadourilor*
Saracul Slender, a avut un pre-infarct cand toti i-am urat la multi ani in felul nostru. Adica am urlat in gura mare, care mai inainte, care mai in urma. Totusi a fost amuzant. Toti i-au adus cate o carte. Ce neinspirati!
Asta e momentul in care am sa incep sa cant.
-As dori putina atentie aici! Slender, asta e pentru tine si sunt sigura ca iti vei aminti.
*Dati drumul melodiei*
Am inceput sa cant si incercam sa ii aflu gandurile, dar eram prea emotionata ca sa mai pot. Totusi se vede pe fata lui neexistenta ca e complet uimit.
Pe secunda ce melodia se apropia de final, cu atat Slender devenea mai emotionat, si nu numai el.
Toata incaperea se uita uimita la ceea ce cant.
-Please... spun ultimul cuvant si inchei melodia.
Cobor de pe micuta scema inprovizata dintr-o lada mai lata si ma indrept tinta spre Slendy.
-La multi ani, batrane! spun si il imbratisez.
-Cum ti-ai adus aminte? Jur ca iti stersesem memoria dupa ce nu am mai venit.
-Nu stiu, stateam aseara la birou cautand ceva care sa fie cadoul perfect si pur si simplu mi-a aparut in minte. Dar de te ma vizitai? il intreb exagerat de curioasa.
-Pai, tii minte acea oglinda pe care ai vazut-o in vis? intreaba si aprob. Mi-a aparut si mie si mi te-a aratat pe tine cum il vei uchide pe Lucifer insusi. Nu stiam ca pe atunci aveai doar 4 anisori. imi spune si eu amutesc.
-Adica... Eu sunt chiar asa de puternica? intreb si el aproba.
-Pai, asta e super. spun si sar in sus incepand sa dansez.
Tot ce mai tin minte in plus din acea seara e ca am luat una din sticlele de bautura de pe masa si in rest totul e plin de unicorni care fac streaptese sau vomita curcubee.
---------------------------
Hmp, dap asta e o premiera! Totusi am sa incerc sa postez cate un capitol pe zi pana e 1 pentru ca cam atunci daca da Dumnezeu ma mut cu mama si totusi nu am sa stiu daca am sa am internet asa ca am sa incerc sa compensez de pe acum .Si oficial habar nu am incotro se indreapta cartea asta. Si imi puteti lasa in comenarii cum pot sa aflu pe ce loc sunt? Adica, wattpad-ul mi-a schimbat din umor in Fan-fiction si as vrea sa stiu pe ce loc sunt. Si,ce parere aveti de melodia de la media? Am gasit-o absolut accidental, dar mi se pare super. Multumesc de timpul acordat citiri acestul paragraf inutil.
~Cyaa
CITEȘTI
We two and 100 killers→creppypasta←
FanficHazzel e o fata ce e orfana de mica, fiind crescuta de bunici pana cand acestia mor dintr-o cauza necunoscuta pe cand Hazzel avea 16 ani. Aceasta hotaraste sa ramana singura... Mereu a fost o ciudata, dar dupa moartea bunicilor devine aproape antis...