Don't lose your hope !

Chapter 9

CAPITOLUL 9

-Hai să mergem acasă.-am spus eu părând foarte obosită.

-Ce? chiar vrei să mergem acasă?

-Da. Dacă asta te face pe tine să nu îţi mai faci atâtea griji, da. Vreau să mergem acasă.

-Super. Merg să pregătesc bagajele.

-Aşteaptă! Vin şi eu cu tine.

-Sigur eşti în stare?

-Normal că da.

-Ca să fim siguri, merg să chem un doctor.

-Binee.

A plecat după un doctor, care după ce ajunse şi se uitase la mine, mi-a spus că putem pleca, doar să am grija cu soarele.

-Sigur, puteţi pleca acasă, doar că, să ai grijă la soare. Fereşte-te cât poţi de tare de el. Poartă dacă vrei pălărie cu ochelari, orice, doar să nu stai la soare, altfel pielea ta nu va mai rezista.

-Sigur domnule doctor, aşa voi face.- i-am spus eu.

-Voi avea eu grijă de asta.-îi spuse-se Harry să se dea pe lângă doctor.

-Atunci mă bazez pe tine.-îi spuse doctorul. Acum puteţi pleca.

-Mulţumim, la revedere! 

Şi am ieşit din spital ca să plecăm spre hotel.

-Stai puţin. Am uitat ceva.- se agita Harry pe acolo.

-Ce mai e? Ce ai uitat?

-Uite asta.

Şi a venit cu o pătură pe care mi-o puse-se în cap.

-Glumeşti, nu?

-Să nu aud nici un cuvânt. Doctorul a spus că...

-Am auzit ce a spus doctorul. Dă-mi pătura aia...

Am fost nevoită să merg cu pătura pe cap. Nu vedeam dacaă lumea se uita la mine, dar presimţeam asta. 

-În sfârţit am ajuns.

-Ce drăguţ areţi cu pătură pe cap. 

-Serios? - am spus eu în timp ce mi-am scos capul de sub pătură.

-Foarte drăguţă.

Şi a urmat un sărut mic apoi ne-am apucat de bagaje.În următoare zi am decolat înapoi spre Londra de unde Harry m-a condus acasă.

-Mama, tata, am venit.- am ţipat în momentul în care am intrat în casă.

-Ce? De ce ai venit aşa de repede acasă? Şi Harry unde este? - a început mama cu întrbările.

-Am venit aşa de repede acasă fiindcă am nişte pobleme, iar Harry acum aduce bagajele.

-Bună ziua.. Am ajuns. 

- Intraţi mai repede şi spune-ţi-ne ce s-a întâmplat.-se alarmase tata.

Am intrat şi le-a povestit toate cele întâmplate, după care i-a sunat telefonul lui Harry.

-Vă rog să mă scuzaţi.

Am stat şi m-am uitat după Harry cum pleacă din cameră vorbind la telefon. Era prima dată când se ascundea să vorbească la telefon. Mi se părea că ceva nu este în ordine, sau poate era totul doar în imaginaţia mea.

-Îmi cer scuze pentru întrerupere. M-a sunat un prieten, care este farmacist, şi m-a anunţat că a găsit unguentul de care ai nevoie.-ne anunţase Harry după ce a terminat convorbirea la telefon. Se pare că îmi făcusem griji degeaba.

-Şi când putem merge după el?

-Oricând.

-Atunci să plecăm.

-Nu plecăm nicăieri.-îmi spuse-se Harry în timp ce m-a luat de mână şi m-a aşezat din nou pe canapea.

-Cum? De ceee?

-Pentru că de-abia am ajuns şi ai nevoie de odihnă. Acum fugi, fă rapid un duş şi culcă-te.

-Atunci cine mai merge după unguent?-am întrebat eu.

-Merg eu.-răspunse Harry.

-Nu mergi nicăieri fără mine. Acum vi cu mine, facem un duş şi ne culcăm.-am spus eu.

-Nu cred că e în regluă. Adică, părinţii tăi nu mă cunosc aproape deloc şi poate nu ai încredere în mine.-spuse-se Harry puţin speriat de ce va urma să răspundă părinţii mei.

-Ohh drgule, stai liniştit. Se vede după cum te comporţi cu fiica mea că ţi la ea. Aşa că îţi dăm o şansă.-spuse mama ca să îl liniştească pe Harry.

-Aaaaaaaa., Mulţumesc, mulţumesc, mulţunesc mult. Vin-o Harry.- i-am îmbrăţişat eu repede pe ai mei şi am urcat repede scările trăgându-l pe Harry după mine.

-Mulţumesc mult că aveţi încredere în mine-ţipa Harry în timp ce îl trăgeam după mine.

-O să ai destul timp să le mulţumeşti mâine, acum suntem obosiţi şi aven nevoie de somn. 

-Doamne ce copilaroşi sunt.-l-am auzit pe tata.

-Cei mai frumoşi. Bucură-te că au venit la noi acasă şi că nu s-au dus la vreun hotel sau ceva.-îl certase mama.

-Sunt bucuros, doar că ar trebui să se mai maturizeze, zic şi eu..

-Şi mă rog cum ar trebui să se maturizeze? Adica tu promovezi sexul?

-Ai grija că ar putea să te audă copii.

-Ăăăă, deja v-am auzit, şi oricum asta avem de gând să facem.-am spus eu începând să chicotesc.

-Liliaaan. Potoleşte-te cu glumele astea proaste.- a început să ţipe mama.