Prima dragoste

2

Când am ajuns acasă, Adi încă nu ajunsese, aşa că m-am schimbat repede înt-un trening şi tricou, apoi m-am apucat să fac curățenie.

Am început din camera mea.

Am împărțit aceast dormitor cu fratele meu până ca ai noștri să moară...
În colțul stâng al uşii, masuța de toaletă era plină de farduri, parfumuri, rujuri si tot ce ține de frumusețe, toate alan-dala de parcă o fetiță de câțiva ani s-ar fi jucat pe ea. Am dat scaunul rotativ cu o pernă super pufoasă la o parte, apoi m-am aşezat pe el pentru a-mi fi ușor să le aranjez, punandu-mi-le la îndemână pe cele pe care le folosesc des. După ce am terminat de aranjat, am strâns placa si uscătorul şi le-am băgat în unul din sertare, iar în altul am băgat cremele şi ojele în exces. Imediat după măsuță la o distanță de jumatate de metru e patul supraetajat. N-am avut mare lucru de făcut, decât să aranjez ursuleții din patul de sus, pat care cândva a fost a lui Adi. Pe partea in care se deschide usa, e dulapul si desigur si  nici acolo n-am avut cine stie ce de făcut, doar să sterg praful şi să aranjez celelalte pluşuri.
După ce am terminat, am băgat aspiratorul şi când eram gata să trec la curațatul bucătăriei, Adi a venit de la muncă.
A trecut repede pe lângă mine şi s-a dus direct în bucătărie unde a lăsat plasele grele pe scaun şi pe masă.

-Ce faci bun? l-am întrebat în timp ce spălam vasele de azi de dimineață.
-Nu trebuia să găteşti tu?
-Nu, dar uite cum facem, cum nu am teme de făcut, am să te ajut la prepararea cinei, dar să-mi spui ce vrei să faci.
-Tu ai mâncat prânzul pe ziua de azi?

I-am dat din umeri că nu, iar el s-a uitat ciudat la mine.

-O, zău aşa, Lexy, o să te îmbolnăveşti! mi-a zis exasperat.

A venit lângă mine şi m-a cuprins in brațe.

Adi e un tip masiv şi mai înalt cu douăzeci de centimetri decât mine, iar când s-a uitat de sus, m-am simțit mică şi fragilă.

-Dar nu mi-e foame şi nici nu mi-a fost.
Fratele meu a făcut ochii mari şi m-a privit întrebător.
-Vorbesc serios şi am ciugulit dintr-o pungă de covrigei pe la unu şi ceva, am continuat.

Adi a fost mereu protector cu mine, iar de când au murit părinții nostri a devenit ultraprotector, luând şi atribuțiile lor.

M-am desprins din îmbrătisarea caldă şi m-am uitat la el intr-un fel pe care până acum nu l-am făcut. M-am uitat la el cu multă iubire şi pentru una din puținele dăți în viață m-am simțit norocoasă că e fratele meu.

-Lexy, ce ai?
-Nimic. Te iubesc!

M-am ridicat pe vârfuri şi l-am pupat pe obraz.

-Ce-am făcut? m-a întrebat surprins.
-Dar câte ai făcut în aceşti 18 ani...

De data asta l-am îmbrățișat  şi am stat aşa vreo cinci minute. Nu stiu ce mi-a venit pur şi simplu am simțit nevoia să-i atât cât de recunoscătoare sunt pentru tot ce face pentru mine.

După ce am hotărât ce facem de mâncare, eu am curățat şi tăiat legumele, iar el s-a ocupat de carne. Nu-i mereu aşa. De obicei gătește doar unul din noi şi aceea sunt eu de multe ori.

După ce puiul cu legume a fost gata, am mâncat, iar rolurile ne-au fost împărțite: eu strâng masa şi mătur, iar el spală vasele.

După ce fiecare şi-a făcut treaba, am mers în sufragerie pentru a ne uita la televizor. Am ales un post de ştiri şi n-am fost foarte atentă la ceea ce se discuta, căci mă gândeam dacă să-i zic cu Adi ce mi s-a întâmplat la liceu.
-Adi?
A murmurat un "Hmm" semn că mă ascultă.
-Mă întrebam... cum ai reacționa dacă aş avea un iubit?

Şi-a întors privirea de la televizor la mine făcând ochii mari.

-Luxy, te-ai îndrăgostit? m-a intrebat pe tonul său de " sunt serios când zic asta" .
-Nu, Doamne, nu! Doar mă întrebam cum ar fi să am unul şi să cum ai reacționa.
-Ce ușurare! Oricum stii că dacă se întâmplă să îți placă de cineva şi să ai iubit, trebuie să-mi spui. N-o să stau în calea iubirii, dar vreau să-l cunosc şi să stiu cu cine umblă sora mea... Îmi fac griji, nu vreau să te stiu noaptea prin cluburi şi chestii.
-Nu, stii că pentru mine e important învățatul...
-În viața mea de lover boy am întâlnit fete ca tine, care ziceau că ele nu ies în club, ele învață si noaptea rupeau tocurile dansând.
-Adi, dar ştii că n-aş face aşa ceva...
-Dar poate găseşti un tip care să te schimbe şi nu vreau să se întâmple asta cu surioara mea.

A început să se uite în gol şi a continuat să vorbească de parcă n-aş fi în încăpere:
-Nu aş suporta să stiu că surioara mea mică şi scumpă ar umbla cu un derbedeu şi i s-ar întâmplă ceva, iar eu în calitate de frate si tutore-bine, fara acte- nu aş fi avut grijă de ea.

M-am ridicat repede şi m-am dus lângă el şi l-am îmbrățișat strâns.

-N-o să se întâmple asta... În primul rând nu sunt îndrăgostită de nimeni, iar în al doilea o să-ți zic şi o să-ți prezint, când va fi cazul, acel presupus iubit.
-Sigur?
-Da. Apropo, mâine e şedință. Poți ajunge?
-Cred că da... s-ar putea să întârzi puțin...
-Ştiu, înțeleg... E la ora 6.
-Mâine ies la 5:30 asta dacă nu vorbesc cu seful de o posibilă invoire...
-Te descurci tu... mâine e vineri, pot să plec la mamaie? Te rog, te rog frumos!
-De ce vrei asta?
-Păi... pentru că i-am zis dirigintei că vii tu şi nu am chef să fiu întrebată de colegi de ce nu vine unul din părinți şi să...

N-am putut să continui.
  Amintirea părinților mei e încă vie în sufletul meu şi nu-mi place să vorbesc despre ei la trecut.

Am început să plâng pentru a doua oară în acea zi.

Adi m-a luat repede în brațe şi mi-a sters lacrimile.
-Gata, Lexy, linişteşte-te! Va fi bine! Te rog, nu mai plânge. Fii curajoasă pentru ei, dacă nu pentru mine...
-Dar...
-Mâine poți să mergi la mamaie. O să-i facă plăcere să te revadă.

M-a strâns în brațe şi m-a pupat pe frunte după care mi-a sters încă o dată lacrimile.
  -Va fi bine, Lexy, promit!
L-am strâns şi eu puternic în brațe, l-am pupat pe obraz şi am rămas în îmbrățişarea lui până m-am liniştit, târziu în noapte.

Capitolul 2 e gata. Ce spuneți? O continui? Pupici! :*