Never Ever//EXO fan-fiction

Capitolul 4

Baekhyun's POV
Imediat dupa ce Jullie si fetele care au insotit-o au plecat,mi-am scos telefonul din buzunar pentru a imi verifica mesajele. Un ciocanit scurt m-a facut sa imi indrept privirea spre usa,acesta deschizandu-se usor si dezvaluindu-i trupul celei ce a produs sunetul precedent. ,,Iubita mea",Hyuna, se indreapta ca o felina spre biroul unde sunt aflat eu, ma trage de cravata si ma saruta animalic. Ii inlatur usor haina ei de blana,lasand-o sa cada pe podea si o indrum catre canapeaua unde s-au asezat prietenele lui Jullie. Gandul la ea ma face sa o indepartez pe Hyuna,dar m_am consolat cu faptul ca nu stiu sigur daca este ea. Ma asez usor peste ea si continui sa o sarut. Aceasta vrea sa ajunga la camasa mea,dar usa s-a deschis si ne-a facut pe amandoi sa ne oprim din ceea ce faceam. Am ramas inpanzit la vederea persoanei ce se afla in pragul usii. Era Jullie,care avea obrajii mai rosii decat macii si avea o privire speriata. Imediat ce a observat pozitia in care ma aflam cu Hyuna s-a intors cu spatele la noi si si-a cerut scuze. Am inceput sa rad la reactia sa si m-am dat jos de pe Hyuna,facandu-i semn sa plece. Se ridica incet si isi aseaza rochia,apoi se duce in dreptul lui Jullie si ii spune:
-Data viitoare sa bati la usa!si pleaca,trantind usa.
Ma indrept spre Jullie si ii spun razand:
-Gata,acum te poti intoarce!
Aceasta inghite in sec si se intoarce cu fata spre mine,privind in jos. Ma apropi mai mult de ea si ii pun mana pe umar pentru a o face sa ma priveasca. An aruncat o privire asupra scaunului,apoi din nou spre ea,dandu-i de inteles sa se aseze. Se uita la mine confuza prima data,apoi percepe intentia mea si se aseaza rapid,fara sa spuna nimic. La randul meu,ma indrept spee birou si ma fac comod pe scaunul negru din piele cu rotite. In tot acest timp nu mi-am mutat privirea,aceasta fiind focalizata pe ea,dar Jullie face chiar contrariul. Continua sa priveasca podeaua si sa tina strans telefonul.
-S-a intamplat ceva?spun rupand linistea de mormant ce s-a lasat asupra noastra,dar ea continua sa nu spuna nimic.
-Chiar atat de tare te-a deranjat faza precedenta? Sau esti cumva geloasa.
La auzul acestor cuvinte,m-a privit instant cu o privire rece si dezamagita de spusele mele.
-Nu stiam ca actiuni de genul se frecventeaza in cladiri administrative,mai ales publice.
Dupa aceast enunt am deschis gura pentru a-i da o replica. Dar nu imi venea niciuna in minte. Avea totala dreptate.
-Da,scuza-ma. Ai dreptate.
Fata sa devine una ciudata dupa ce am aprobat-o. Probabil nu se astepta sa spun asta.
-Si care este motivul pentru care te-ai reintors?continui eu, la fel de calm ca inainte.
-Umm,am primit o poza ce cred ca v-ar interesa. Aceasta se apleaca peste birou pentru a-mi inmana telefonul,dar o opresc,rostindu-i numele,ceea ce a facut-o sa inghete.A ramas intr-o pozitie ce imi da acces ochilor la ceva ce nu ar trebui,dar cum vede in ce zona ma uit se aseaza inapoi pe scaun,avand ochii mari si injurandu-ma in gand,cred.
-Scuza-ma! Nu m-am putut abtine!spun chicotind,ea lasandu-si privirea in aceeasi parte.
-Te-am intrerupt pentru ca vreau sa nu mai vorbesti formal cu mine. Vreau sa ma tutuiesti.
Privirea sa se intalneste cu a mea,observandu-i inocenta din ochii sai ce o face speciala. Ea mereu a fost speciala.
-Dar...sunteti mai mare ca mine si oamenii...
-Serios,Jullie,am doar 24 de ani si tu 19. Nu trebuie sa mi te adresezi politicos!o intrerup din nou,iar spre surprinderea mea expresia sa faciala se transforma intr-una speriata.
-Dde unde stiti ca am 19 ani?spune ea balbaindu-se.
-Uhh,pai...nu mi-ai spus tu atunci cand am completat fisa?
-Oh,da!
Se pare ca am iesit repede din iadul in care am cazut. Stiu ca este prima zi cand ne intalnim,dar constiinta ma tot face sa ii spun adevarul.
-Jullie,tu eşt...
Taeyeon ma intrerupe atunci cand imi facusem curaj sa ii martirisesc lui Jullie adevarul. La cat am intrerupt-o eu,era cazul sa se intoarca roata.
-Domnule Byun,va cauta fratele dumneavoastra.
Motivul pentru care ne-a deranjat a fost chiar stupid. Ma pregateam sa ii spun ceva dur,dar Jullie mi-a luat-o inainte,intreband-o pe Taeyeon care este numele fratelui meu.
-Nu cred ca te-ar ajuta cu ceva. Si nu cred ca este treaba ta!spune pe un ton superior,ceea ce ma face sa ma enervez pentru ca nu ii poate raspunde in acel mod.
-Taeyeon! Asa vorbesti tu cu cei ce vin pentru ajutor? Ma gandesc ca nu prea esre potrivit pentru o receptionista.
-Ahh,ma scuzati! M-a luat valul.
-Acum poti sa pleci!ma frec la ochi si incerc sa o fac sa plece cat mai repede.
-Si...
-Poti sa pleci!rostesc cuvintele pe o voce mai inalta pentru a-mi vedea furia.
Aceasta paraseste camera fara a mai scoate niciun cuvant si inchide usa rapid.Oftez dupa ce pleaca aceasta si o privesc pe Jullie intens,zambind.
-Ce vroiai sa imi arati?ii spun inca cu zambetul pe buze.
-Ah,da.
Imi pune telefonul pe birou,fara a se mai apleca. Am privit telefonul,apoi rasul m-a invaluit deoarece si-a invatat lectia.
-De ce radeti?imi zice ea nedumerita
-Pentru ca ti-ai invatat lectia.ea ma priveste urat,cu o oarecare ura si imi spune:
-Nu uitati ca aveti o iubita domnule Byun. I-as putea spune oricand ceea ce ati facut anterior.
-Jullie...Hyuna nu este iubita mea. Este doar o distractie a varstei respective.
Vreau sa iau telefonul,dar glasul sau ma opreste,facandu-mi mana sa ramana in aer:
-Oh,deci sunteti acel gen de baiat. Nu credeti ca e cam imatur pentru varsta dvs?
Fata asta are niste replici enervante. Adevarate,dar enervante. Oricat as incerca nu ii pot spune ceva deoarece tin la ea si nu o pot jigni,dar nici nu stiu ce sa ii raspund. Ma prefac ca nu am auzit ce mi-a spus si iau telefonul. Aceasta pufaie invingatoare,inebunindu-ma deoarece nu mi s-a mai intamplat ca o fata sa ma injoseasca atat de tare.
-De ce crezi ca m-as uita la tine?Esti inca minora! Si mult mai mica ca mine!o privesc cu superior la fel cum a facut Taeyeon,doar ca intr-un mod mai cuceritor.
Expresia sa devine una dezgustata treptat,isi ia geanta si vru sa plece,dar m-am ridicat rapid de la birou si am prins-o de mana,intorcand-o cu fata spre mine chiar in dreptul usii,razamand-o de aceasta.
-Scuza-ma!Nu am vrut sa sune asa! Adevarul e ca nu stiam ce sa iti spun asa ca mi-am dat drumul la gura fara sa stiu.
Simt cum ritmul inimii sale accelereaza,palma de care o tin ii transpira si obrajii sai se inrosesc. De curiozitate,imi pun palma pe fata sa pentru a vedea daca e fierbinte. Intr-adevar,am avut dreptate.
-Ce faci?!
-Am vrut sa vad care este temperatura corpului tau. Esti rosie toata!
Dupa ce m-a ascultat atent,si-a marit ochii si a incercat sa ma impinga,dar nu a reusit.
-Da-te!
-De ce?Te-ai rusinat?rad la final strengar,enervand-o si mai tare.
-Doar da-te!imi spune iritata de situatie.
Ma dau din calea ei,ea incercand sa apese pe clanta,dar o opresc din nou.
-Ce mai e?zice ea total nervoasa
-Nu ai spus ca imi arati ceva important?
-Ohh,scuzati-ma!
O privesc cum paseste spre birou si isi ia telefonul sau alb. Il deblocheaza si mi-l inmaneaza delicat.Zaresc o poza destul de ciudata,ce infatiseaza un om ranit grav,legat de picioare si cu o panza murdara la gura.
-Banuiesc ca este tatal tau.
-Da...
-Nu fii trista,il vom gasi! Cum ai primit-o?
-Printr-un mesaj!
-Arata-mi!
Imi ia telefonul la fel de delicat cum mi l-a inmanat,si se concentreaza in a gasi acel mesaj. Isi apleaca capul pentru a vedea mai bine,parul venind in fata si iritand-o. Observ ca se enerveaza din cauza acestuia,zambesc involuntar si ii dau parul dupa ureche,acaparandu-i atentia. Si-a intors privirea rapid spre mine,fiind la o distanta mica de fata ei,a inghitit in sec. Ma uit la ea,apoi la buzele ei si repet actiunea iar si iar. Ea observa ca o privesc,mai ales buzele ce le admir atent. Incep sa ma apropii din ce in ce mai mult de ea,incet pentru a nu o speria deoarece stiu ca e firava si ca poate ceda in orice moment. Sunt aproape de locul unde vreau sa ajung,dar sunt intrerupt de telefon,ce o face pe Jullie sa tresara si sa se indeparteze si pe mine mai nervos ca niciodata,pastrandu-mi ochii inchisi.
-Nu raspunzi?ma intreaba incet,observandu-mi reactia si parca nevrand sa ma deranjeze.
-Nu..
-Poate e ceva important...
-Arata-mi mesajul!
Isi mentine expresia ingrijorata si cauta mesajul pe telefon. Intre timp o vad cum imi arunca priviri,iar intr-un final l-a gasit si mi-l inmaneaza.
-Jullie...
Exclam fericit numele ei si ma duc spre sertarul biroului,scotand din el agenda unde imi notez cele mai importante lucruri.
-Ce s-a intamplat?
Ii arat ceea ce am notat si pare ca nu a inteles ceea ce semnifica acesta.
-Este numarul pe care a fost trimisa fotografia. Tampitul acesta a uitat sa securizeze numarul si avem acces la locatia unde se afla.
Chipul i se insenineaza si isi pune mana la gura,lacrimile fiind vizibile in ochii sai stralucitori.
-Asta inseamna ca il putem gasi pe tata?
Aprob,dand din cap si cred ca a incercat sa ma imbratiseze,dar imediat cum a facut un pas s-a indepartat mai mult.
-Maine la or 8:30 sa fiti in fata sediului. Plecam spre locul ce va fi localizat dupa numarul de telefon.
-Multumesc mult!imediat ce imi multumeste ii fac cu mana si paraseste incaperea.
Taeyeon's POV
,,Am vrut sa vad care este temperatura corpului tau. Esti rosie toata!"
Dupa ce am parasit biroul lui Baek nu am putut rata sansa de a afla ce vorbesc cei doi,profitand de faptul ca nu strabate nimeni acest coridor,iar discuita lor vad ca se incinge.Dupa mai multa asteptare aud ca Baekhyun isi cere scuze de la aceasta fata. Ce e neinregula cu el? Niciodata nu si-a cerut scuze de la o fata. Nici macar de la mine,care i-am fost alaturi mereu. Se comporta ciudat,mai ales ca l-a deranjat foarte tare faptul ca i-am intrerupt. Dupa cateva momente,clanta se lasa in jos si incerc sa ma indepartez cat mai mult de usa,dar nimeni nu a pasit pe hol,asa ca ma intorc la ascultat,dar nu se aude nimic. Oare m-au descoperit ca ii ascult sau fac altceva? Ma las in jos si incerc sa ma uit pe gaura cheii,dar din pacate Baek are o cheie foarte subtire si nu se poate observa mare lucru,dar reusesc sa vad ceva pasaje. Aud cativa pasi ce ma fac sa tresar si sa trec neobservata.
-Taeyeon!
Ah,la naiba! Ma intorc si il vad pe cel mai bun prieten al lui Baekhyun,Chanyeol. De data asta am incurcat-o. Chan si el isi impart si spun totul,pana si secretele cuceririi unei fete ceea ce e destul de important la un baiat,cred.
-Ce faceai?
-Mi-am scapat pixul si am vrut sa il ridic!gasesc o scuza cat de cat plauzibila.
-Oh si sa inteleg ca a cazut chiar in dreptul usii biroului lui Baekhyun! Ce coincidenta!
Te-ai ars Taeyeon!
-Tu chiar ma crezi fraier? Ce faceai?
-Ti-am spus mai devreme!
-Spune-mi adevarul sau o sa ii spun lui Baek!
- De parca nu ai face-o!ridic vocea putin,dar regret imediat deoarece Chanyeol are o problema cu acest lucru si reactioneaza impulsiv.
Se repede spre usa si aproape apasa pe clanta,dar il opresc imediat cerandu-mi scuze si implorandu-l sa nu deschida usa.A cedat intr-un final si m-a pus sa ii zic adevarul. I-am marturisit de faptul ca eram curioasa ce face atata timp acolo cu acea tipa si voiam sa aflu.
-Ah,Taeyeonee! Baek nu se va mai intoarce la tine! Fii sigura de asta!imi zambeste si ma bate pe umar in parere de rau,apoi pleaca lasandu-ma nervoasa. Arunc dosarul si pixul aleatoriu si analizez vorbele sale. Atunci beculetul meu s-a aprins si mi-am dat seama ca are dreptate. Baekhyun nu o sa ma mai vrea niciodata,oricat de mult as nega. Nu inteleg motivul pentru ca am suferit multe din cauza lui,iar el tot ma ignora si o prefera pe tarfa de Hyuna desi stie adevarul despre ea. Incerc sa imi gasesc de lucru,dar nu pot sa ma concentrez! El chiar nu intelege ca il iubesc...
Baekhyun's POV
Dupa ce Jullie pleaca,denot ca haina de blana a Hyunei inca este aruncata pe podea,dandu-mi un motiv sa ii fac o vizita. Ies din birou pentru a o anunta pe Taeyeon ca plec,dar il intalnesc pe Chanyeol si il opresc pentru a savura o cafea impreuna. Cautam o camera libera si incepem sa discutam. Il observ ca esre tensionat,dar nu am lasat asta sa ma impiedice sa ii povestesca ca aproape m-am sarutat cu Jullie. A parut destul de uimit,dar a adaugat faptul ca am facut multe pentru ea si ca ar fi pacat sa nu ii spun adevarul.
Taeyeon's POV
Discutia lui Chan si Baek mi-a deschis ochii in legatura cu nedumerirea mea. Da,iar am ascultat ce au discutat ei,dar se pare ca am reusit sa imi rezolv un mister al planului intitulat ,,Jullie",numele fetei care i-a intors mintile lui Baek. Mi s-a parut ceva cunoscut la acest nume,dar am ignorat faptul respectiv
Daca Jullie chiar este ea,atunci imi sta si ea in calea spre inima lui Baekhyun,desi as prefera-o pe ea in locul Hyunei.Plec inainte de a fi observata pentru a nu-mi crea probleme iar.
Baekhyun's POV
Dupa ce mi-am terminat cafeaua,l-am salutat pe Chanyeol si am plecat spre birou. Am luat blana Hyunei si cheile de la masina,iesind din cladire. Am intrat in masina,am bagat cheile in contact,i-am pus haina pe scaunele din spate si am plecat spre casa asa-zisei mele iubite.