capitolul 4

69 6 0
                                    

Incepe o zi noua jurnalule.Ma imbrac ,imi iau geanta si cobor la Evan.Eram grabita,vroiam sa aflu de ce Lola e pe urmele mele si ce vrea de la mine.Nu vroiam ca Evan sa afle.Scuze jurnal dar trebuie sa plec.......Peste o zi:

Jurnal...am avut o zi ...nici nu mai stiu ce sa cred!!am avut incredere in atata lume ,pana la urma am aflat ca incredera prea mare in oameni ajunge sa imi faca mie rau.Uite cum a inceput totul :
Dupa ce am plecat din camera am coborat la Doamna Ela ,servitoarea.Ma adresez catre ea:
-Scuze ,nu l-ai vazut pe Evan?a spus ca ii jos...
-Ba da ,domnisoara.
-Unde?
-Este in biroul lui .
-Multumesc
Ma duc grabita si bat la usa,el imi spune:
Intra!
Deschid usa si il vad cu secretara langa el.Ma uit la ei si ii salut,eram umpic cam suspicioasa dar pentru inceput credeam ca a venit la el in birou legat de munca si da ,el lucra.Evan era cu 5 ani mai mare ca mine ,avea 25 de ani si a terminat facultatea de drept.Eu eram nelamurita,confuza...de ce o tinea pe secretara de sold??!!,nu bag in seama pentru ca poate era o greseala.Ma uit la el cu o faţă banuitoare dupa care ii spun:
-Cred ca ai treaba ,te las .
-Stai,nu e ce pare.Ea este Bety,secretara
-Vad,spun eu cam nervoasa .
Eu nu fac scandal pentru ca eu stiu ca Evan nu e baiat care sa ma insele.
,,Asa spuneam eu ca nu ma inseala,jurnalule...stiu plang dar ma abtin pentru a putea sa scriu pe tine,nu vreau sa patez cu lacrimi"
-Eu trebuie sa dau niste foi unui asistent iar domnisoara le-a adus la mine.
-Bine,eu am treaba trebuie sa plec.
-Unde?
-Ăăă....sa imi cumpar niste haine.
-Hai sa iti dau bani.
-Nu,multumesc.
Ies din birou dadandu-mi ochii peste cap.Nu stiam ce era cu el,a inceput sa devina arogant.
Pe hol ma intalnesc cu paznicul si il rog sa vina dupa mine la casa Lolei in jumatate de ora,daca nu vin atunci sa aduca ajutoare dupa mine.Portarul a ramas mut la vorba mea .El a dat din cap speriat.Eu imi iau bicicleta si ma duc spre casa Lolei.Imi era frica dar in acelas timp stiam ca daca nu aflam ce vrea Lola de la mine,ea o sa continuie sa fie pe urmele mele toata viata iar atunci nu voi fi niciodata in siguranta.Imi inchit inima in piept si intru pe fereastra.Eu ma duc pe varfuri in camera Lolei,din senin o lumina se aprinse.Panicata ma ascund sub patul Lolei.Ea intra in camera...cum eram sub pat ii vedeam doar picioarele care frecau parchetul.Lola nu era singura,dupa ea vine un barbat,se simtea ca sunt beti ambi.Nici unul nu vorbea dar se auzea cum se sarutau.In timpul ala eram dezgustata dar lucrurile incepeau sa devina si mai rele.Se vedea cum cadea pe parchet lenjeria intima a Lolei.Eu nu mai suportam,dezgustata de fapta Lolei incercam sa aflu o cale de iesire ....dar nu era nici macar una,asa ca trebuia sa rabd si sa vad ....cum cei doi se savurau unul pe altul .Lola radea ,se puse in pat cu domnul X si facura ....ce fac oamenii de obicei in pat.Dupa o ora cand s-a terminat ,ei plecara din camera iar eu repede am iesit de sub pat...m-am urcat pe geam si am sarit, dupa care caut o toaleta unde sa vars dar din pacate numa gunoiul imi era la indemana.Eu dau tot afara!iar dupa ma urc pe bicicleta si plec spre casa cat mai repede dar...de roata bicicletei s-a lipit un bilet care era pe iarba,ma aplec ,il ridic si vad:
,,Ne intalnim maine la ora 19:00 la gara ,Lola"
Eu stiam ce am de facut,ma voi duce maine la gara sa o spionez pe Lola.Ajung la Evan acasa,el nu era nicaieri.Deschideam usa de la birou si el nu era dar ii era lipit de birou un biletel:
,,Ne intalnim la ora 13:00 la mine acasa,cu drag iubita ta"
Cand am auzit m-am inrosit de nervi,.....acum aveam doua probleme pe cap,una Lola alta Evan....eram super dezamagita ca am putut avea incredere in asa nemernic dar eu nu eram o fată care repede merge la el si ii face scandal,pentru ca poate imi spunea ca:Nu ai dovezi,nu sti,nu ii adevarat.
Eu pentru a demonstra ca am dreptate si am dreptul sa il cert si sa il critic,indiferent de situatie.....am nevoie de dovezi ,si voi dovedi....restul iti spun alta data jurnalule dar acum sunt prea socata si suparata ca,sa iti spun....

Să Am Incredere?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum