Povestea mea

Misiune îndeplinită

Se pare că bunica nu a glumit când a spus că o să vină momentul când va avea nevoie de frații mei și o să îi ia la ea. Din șapte am rămas trei...
Robert a fost cel mai mare dintre noi , era foarte iubitor, dar nu-i plăcea să arete asta.
Arthur a fost un frate foarte responsabil și grijuliu, iar de câte ori aveam nevoie de un sfat sau un ajutor știam că la el pot apela.
Jack si Christian (gemenii) completau perfect această familie...
Îmi pare rău de pierderea fraților mei, dar oricum răzbunarea deabea acum a început....
Mă gandeam la un plan...un plan care să mă ajute să prind criminalul. Îmi trebuia un plan genial fiindcă el era un criminal profesionist, iar eu eram o fată de 15 ani care vrea să prindă un ucigaș...sună puțin cam imposibil, dar sunt sigură că într-un final voi reuși să duc planul până la capăt.
Am început să pun lucrurile cap la cap si mi-am dat seama că acest individ în ultima săptămână a intrat în beci în fiecare noapte, așa că în noaptea asta îl voi aștepta și am să-l urmăresc.
A venit seara....așa cum spuneam aștept criminalul să intre în beci...
La ora 12:47 aud un zgomot de afară, știam că e el...am tot așteptat să intre, dar se pare că de această dată nu a mai intrat. Am ieșit afară si l-am vazut cum intra în casa de vizavi. Este o casă foarte ciudată...cu geamurile sparte, vopseaua ștearsă , iar acoperișul stă să cadă de pe casă....Nu credeam că această casă mai este locuită, în nici un caz chiar de criminalul pr care îl caut de atâta timp.
Am traversat strada si am intrat in curtea casei...iar acum sunt chiar în casa criminalului...nu-mi vine să cred ca sunt atât de aproape sa descopăr criminalul.