Prințesa Mafiei 2

Capitolul 12- Adevar sau provocare..

Privesc pierduta fereastra apartamentului meu. Afara este intuneric, doar luminitele colorate ale cladirilor strica peisajul acesta...abatut. Ploaia care intotdeauna m-a linistit, cea care mi-a adus intotdeauna inspiratie si fericire, acum imi ofera aceleasi sentimente pe care le ofera si celorlalti, tristete. Gandurile nu-mi dau pace, eu tinand strans cana galbena ce contine un ceai care are menirea sa-mi calmeze aceasta stare de goliciune.

Au trecut aproape doua saptamani de la ultima mea iesire in oras si de la ultima mea interactionare cu oamenii. Ultimele zile au fost monotone, facultate, afacerile tatei de care ma ocup, cateva intelegeri, hartoage, proiecte de facultate, pizza si emisiuni proaste la TV. Nu l-am mai vazut pe el din seara aia. Nu m-am mai vazut nici macar cu Emma si Shay de care ne desparte un perete, doar mesaje scurte si apeluri si mai scurte.

Consider ca imi trebuie ceva mai multa distanta de ele, cred ca deja au uitat de mine avand in vedere ca ultimul mesaj de la Emma a fost acum patru zile, dar nu le condamn. Eu vreau aceasta usoara distanta intre noi. Nu pot sa merg la cumparaturi mereu, sa vorbesc despre actori sexi si sa plang la filmele siropoase, pe care le urasc. Nu sunt o fata obijnuita, sunt bagata pana in gat in ilegalitati si nu as vrea sa le bag si pe ele, chiar daca Adam si Roberto cu care frecventeaza ele, fac asta, mie mi s-ar parea nedrept ca ele sa pice la mijloc intr-un joc al acestei lumi bolnave in care traiesc.

Mai iau o gura de ceai si apoi un ciocanit imi intrerupe momentul de meditatie. Ma dau jos de pe pervarzul ferestrei uriase din living, las cana pe masuta de cafea si apoi imi aranjez tricoul larg mai bine peste colantii mei negrii. Descui usa si apas pe clanta. Trag usa spre mine, deschizand-o. Aceasta dezvaluie cinci persoane. Emma, Shay, Adam, Roberto si un tip care mi se pare cunoscut stau exact in fata mea. Emma are niste pungi de popcorn care se fac la microunde, Shay tine in maini sucuri, Adam si baiatul tin niste sticle de alcool, iar Roberto vreo trei carcase de DVD-uri cu filme pe ele.

-Aaa..buna?! spun eu cu vocea slaba, iar cuvintele au sunat mai mult a intrebare.

-Hei! spun toti deodata, iar mie brusc mi s-au marit ochii la aceasta ciudatenie.

Glasul lor vesel ma facea sa ma simt inconfortabil, dar dupa asta mi-am dat seama de ce ma simteam asa. Stateam in fata a cinci persoane imbracata de casa, fara sa-mi pese si ii mai tineam si la usa.

-Intrati! spun si le fac loc.

Au intrat. Le-am spus sa se simta ca acasa si asa au facut. Baietii au pregatit niste pahare cu bautura, Shay a inceput sa faca popcornul, iar Emma sta in fata mea incercand sa-mi dea niste explicatii.

-Stiu ca esti suparata...spune ea putin fricoasa de expresia mea nervoasa cu care o tratez. Dar am vazut ca nu mai dai niciun semn de viata si m-am gandit.. de ce sa nu-ti facem o vizita? zice fata si gesticuleaza incercand sa evite contactul vizual cu ochii mei.

-Of..oftez eu zgomotos. Puteai sa ma anunti si pe mine macar cu cinci minute inainte.

-Da, dar nu ne-ai mai fi primit asa repede. puncteaza blonda si nu pot sa nu-i dau dreptate. Te rog iarta-ma! se milogeste ea la mine facand o fata de catelus indurerat.

-Fie..cedez eu, dar sa nu mai faci fata aia niciodata, doar surioarei mele de zece ani accept asa ceva, acum e o exceptie. spun dojenind-o cu degetul aratator al mainii drepte.

-Mersi, mersi, mersi! Esti cea mai tare. spune ea si ma strange in brate puternic.

Wow, fata asta chiar are putere pentru statura ei si se comporta mai ceva ca o adolescenta, nici nu zici ca are 20 de ani.

Dupa asta ne-am asezati toti la un loc in fata televizorului dupa ce am bagat un film adus de ei. Cu lumina stinsa, cate un pahar de Cosmopolitan si un bol de popcorn la doua persoane, asteptam sa inceapa filmul. Universul m-a adus iar cu Roberto pe cap, el este partenerul cu care impart bolul de popcorn si ca sa fie si mai "bine", stam si lipiti unul de altul. Adam si Emma impreuna cu Shay si Drake, da, acel Drake cu care are o relatie cu beneficii, stau pe canapea, iar eu si Roberto suntem nevoiti sa stam pe jos, asa cum am zis, lipiti unul de altul.