Midnight Danger

2. Atitudine

HAYLEY'S POV

În curtea liceului îi găsesc pe prietenii mei aşteptându-mă. Sunt întâmpinată cu niște priviri confuze, nervii mei fiind vizibili.

- Ești bine? aud vocea răgușită a lui Randy.

- Să mergem la cafenea, vă spun acolo.

Cu asta plecăm. Cafeneaua este chiar lângă liceu, ceea ce e destul de bine, presupun.

Ne așezăm la masă, o chelneriță venind să ne ia comanda. Îmi comand o cafea şi un croissant cu ciocolată, realizând că azi nu am luat micul dejun. Le povestesc totul prietenilor mei, ei începând să îşi dea cu părerea cum că trebuia să fiu mai drăguță şi să nu reacționez aşa.

- Eh, ce ştiți voi?! le răspund, apărându-mă.

- Mergem la un film? propune bruneta.

- Nu am chef, am treburi de rezolvat.

Mă voi duce iar pe terenul de motocross şi de data asta voi scoate timpul perfect.

- Am plecat, mă ridic de la masă şi ies din cafenea, îndreptandu-mă spre mașină.

După 5 minute de condus, observ în oglindă retrovizoare o mașină neagră în spate care pare a se ține după mine. Să încerc ceva...

O iau pe o străduță lăturalnică şi aşa cum mă așteptam, sunt urmărită. Ce prostie! Oare sunt doar paranoică? Decid să fac câteva viraje, ajungând imediat pe şoseaua principală. Mă îndrept spre autostradă şi, imediat cum intru, măresc viteza. Însă, maşina misterioasă nu se lasă. Mă depăşeşte şi îmi taie fața frânând brusc. Am frânat la fix, altfel aş fi intrat in el. Expir zgomotos când văd şatenul care a fost cu Harry si Niall azi, coborând din locul şoferului. Habar n-am care este numele lui, dar presupun că voi afla imediat. Portiera din locul pasagerului se deschide şi nu sunt deloc surprinsă să îl văd pe carlionțat. Ăştia sunt nebuni?!

Îmi pun ochelarii de soare şi îmi iau repede pistolul din torpedou, punându-mi-l la spate. Ies din mașină şi îmi pun mâinile în sân, ei apropiindu-se.

- Mai nou mă urmăriți cu maşina?

- Cam aşa ceva, spune Harry, cu un zâmbet tâmpit pe față.

- Liam Payne, se prezintă şatenul, întinzând mâna.

I-o strâng şi mă uit urât la el.

- Încântat! continuă.

- Eu nu, zic cu indiferență. Spuneți ce dracului vreți!

- Uite, fetițo-

- Nu sunt o fetiță.

- Mda cum o fi, zice Harry făcând un pas în față. Să nu crezi că nu mă voi răzbuna pentru lovitura aia. Când te aştepți mai puțin, voi acționa. Revenind, eu zic să schimbi locația şi să nu te duci la cuibuşorul ăla al vostru. Sau mai bine ce-ar fi să desfințezi toată chestiuța asta pe care o numești tu afacere?

- Ce dracului? mă încrunt.

- Vrem teritoriul ăsta şi îl vom avea. Deci da, ai face bine să încetezi cu joaca asta a ta de copil. Nu eşti ca tatăl tău, asta nu e lumea ta.

- S-o crezi tu!

- Bine, facem altfel, se resemnează şi mă trânteşte de mașină. Dacă vei continua cu afacerea, te vom sabota. Nu o să mai ai nici cel mai mic succes. Bagă la cap! O, şi grijă cu comportamentul. Pot oricând să te adorm, deci nu mă enerva!

Cu asta, se urcă înapoi în mașină şi pleacă în trombă, eu rămânând cu privirea în gol. Îmi revin şi mă urc repede la volan. Ajung într-un sfert de oră la sediu şi mă îndrept hotărâtă către biroul lui Samuel. Dau buzna, găsindu-l la calculator.