INVIZIBILA

Doare mai rău ca ieri...

Ce să faci dacă te doare ca dracu și nu te vede nimeni? Ce să faci când îți plânge sufletul zi și noapte, și lacrimi mii și mii cad pe obrajii tăi albi? Obrajii tăi albi odată, demult au fost sărutați de buzele lui moi, acum sunt părăsite ca și sufletul tău mort.

Oare va înțelege cineva că tu de fapt nu râzi, nu zâmbești cu adevărat? Oare te va întreba cineva de ce nu mai ești fetița aceea veselă și jucăusă? Oare își da cineva seama de ceea ce simți cu adevărat?

Probabil ca nu. Dacă până acum nu au făcut-o de ce ar face-o de acum încolo. Tu plângi în camera ta, cu ursulețul de la El în brațe și îți strigi în șoaptă toată durerea. Nu e nimeni lângă tine și poate nici nu vrei să fie. Poate doar El....dar el nu va veni, nu îi va păsa de tine și de ceea ce ți se întâmplă. Dacă i-ar păsa ar face orice să fie lângă tine când îți e greu, ți-ar arăta non-stop că te iubește și că ești fetița lui mică și drăgălasă. Dar totul a fost o minciună. Tot.... Doi ani au fost o minciună... Doar a profitat de tine , de naivitatea ta și acum că s-a plictisit, se îndepărtează dând vina tot pe tine.

Poate a ținut la tine, poate nu a profitat tot timpul, dar te distruge cu atitudinea lui. Lui nu îi pasă că plângi, nu îi pasă că poate ai fost la poliție, nu îi pasă că vrei să mori pentru el, nu îi pasă de nimic ce e legat de tine. Mai ai ceva de făcut? Ziceți voi că eu nu stiu.......