Viața Unui Asasin

I.

Deschid ochii incet si observ razele soarelui ce intrau in camera mea ,apoi imi ridic lenes mana in aer si o indrept spre noptiera pentru a-mi gasi telefonul. Ma uit la ceas si vad ca era 07:30.

Ma ridic din pat si merg la baie pentru a-mi face rutina zilnica. Ies din baie si imi aleg o pereche de blugi negrii si un tricou alb si imi incalt perechea preferata de conversi.

Ies din camera si cobor lenes scarile putand vedea ca in living se afla Iris, tarfa pe care tata a luat-o de nevasta dupa ce mama a murit din cauza leucemiei.

Trec pe langa ea fara sa o bag in seama sau macar sa o privesc , insa vocea ei ma opreste in loc:
-Mai mai... Se pare ca printul s-a trezit, dar parca vad ca nici azi nu merge la cursurile de la facultate!
-Care e problema ta , catea ce esti? imi strang palmele formand niste pumni care mai aveau putin si zburau in fata celui care ma enerva .
-Asa de needucat...

Incercand sa nu fac iar vreo tampenie , ies val vartej pe usa afara si intru in Lambowrgini-ul meu alb, cadou de la tata..

Pornesc motorul si apas acceleratia , gonind pe strada ca un nebun. Atentia, insa,imi este atrasa de telefonul care incepe sa vibreze pe scaunul pasagerului . Raspund:
-Dea...
-Sal fra' !
-Ce e Darius?
-Vroiam sa ne vedem, trebuie sa iti dau o veste. ii pot auzi entuziasmul din voce
-Ok , unde ne intalnim?
-Ne intalnim la mine .
-Bine . Pa. nici nu apuca sa imi mai spuna ceva ca si inchid telefonul.

Ajuns in fata casei lui Darius, cel mai bun prieten al meu , pot observa silueta mamei sale la una din ferestre... Abia asteptam sa o revad pe doamna Willson, era ca o mama pentru mine , atat de iubitoare , unde mai pui si ca facea niste prajituri nemaipomenita.

Sun la usa si cum era de asteptat , doamna Willson nu intarzie sa isi faca aparitia.
-Buna dimineata , doamna Willson! afisez un zambet inocent.
-Oh, Troy! Dragule , intra ...

Pasest inauntru, fiind obijnuit cu casa privesc spre livindul destul de spatios unde il zaresc si pe Darius stand intins pe canapea. Prin toata casa plutea mirosul proaspetelor briose pe care doamna Anne tocmai le scosese din cuptor .

Ma indrepr spre Darius, care se ridica si el atunci camd ma vede si imi intinde mana in semn de salut , de asemenea ii raspund la salut tot prindr-o intindere de mana.

Darius, e un baiat brunet , inalt si cu ochii de culoarea cerului. Pentru mine, Darius e ca si fratele meu... Ne cunoastem de cand eram mici, mereu mi-a fost alaturi.

-Fra' ce bine ca ai venit! Trebuie sa iti spun ceva ...
-Ok da-i drumu! i-o tai destul de rece , iar acesta ma priveste uimit...
-Bai coaie , ce-i cu tine? ma intreaba in timp ce isi pune o mana pe umaeul meu
-Tarfa de Iris tine mortis sa zboare din casa . spun strangand pumnii
-Ti-a spus ceva de te-ai enervat in halu' asta?
-Simpla ei prezenta ma scoate din sarite .trag aer in piept incercand sa ma calmez. Hai spune ce veste ai sa-mi dai?
-Pff... Pai plec din Livingstorn .

La auzirea acestora ma ridic automat de pe canapea si il privesc cu ochii cat cepele?
-Ce faci ma tu?
-Plec... ma priveste nedumerit si putin surprins de reactia mea...
-Unde?
-In New York... Ma mut acolo cu mama. Nu te bucuri ca auzi asta? ma priveste parca asteptand sa il iau in brate si sa il felicit.
-Cum sa ma bucue , coaie??? Tu esti intreg la cap?? aproape ca tip , distragandu-i atentia si domnei Anne care se afla la bucatarie...Cel mai bun prieten al meu pleaca definitiv, iar tu vrei sa ma bucur?

Nu mai dau posibilitatea diciunuia dintre cei doi sa mai zica ceva pentru ca parasesc casa familiei Willson in graba ,trantind usa de la intrare , in urma mea.

Ok...primul capitol este gata , sper sa va placa... Idk...
Ps in poza se afla Troy Brown
Va doresc lectura in continuare :*