My diary | The Fight

5.Sentimente

      Atunci, fara sa mai zica nimeni nimic,m-a imbratisat.Ciudat la inceput,dar acea imbratisare nu a trecut ca orice imbratisare,a insemnat intr-un fel sau altul ceva pentru mine.A fost ciudat, tot ce s-a intamplat ieri seara.Nu stiu,de abia ne intalnisem si el m-a si invitat la un fel de intalnire.Si in momentul ala imi suna telefonul.Il las sa sune,neputand sa intrerup momentul ala.

    -Ai de gand sa raspunzi?spune razand si lasandu-ma sa vad cine ma suna.

    -Alo?spun.

    -Domnisoara,ce crezi ca faci?Dupa scoala,cu Jack in parc?intreaba mama suparata.

    -De unde sti?spun total mirata.Nu am vorbit cu ea despre asta si am crezut ca oricum va fi de acord.

    -M-am intalnit cu mama lui si ea mi-a spus,doar nu te-am urmarit!Distreaza-te!spune si inchide.De ce s-ar intalni cu mama lui?Oare si-o fi facut impresia ca imi place de Jack?

     -Vrei inghetata?intreaba curios.Am incuviintat,indreptandu-ma spre o banca liber unde l-am asteptat cu mult dorita inghetata.

    -Deci,care e povestea ta?il intreb.

    -Pai,nu mi-am cunoscut niciodata tatal,am fost numai eu si mama.Tata se pare ca ne-a parasit cand eu eram foarte mic,dar nu imi place sa vorbesc despre el.M-am nascut in Los Angeles,am 17 ani si cam atat despre mine.Dar povestea ta care e?

     -Ma cheama Melody,eu si cu parintii mei ne-am mutat aici de 2 ani.Nu m-am acomodat deloc cu scoala si cu tot ce inseamna colectivul asa ca stau mai retrasa.Sunt o fire foarte deschisa dar m-am interiorizat in acesti doi ani.Altceva nu mai am ce sa iti spun.

    -Unde te-ai nascut?intreaba.

     -New York,America dar ne-am mutat in LA cand aveam un an,de ce?intreb uimita de coincidenta dintre noi. 

     -Intrebam,stiam ca te-am mai vazut undeva.Adica fata ta...imi este cunoscuta!"spune cu un zambet timid.

          -Cum te-ai acomodat cu Londra?intreba.

         -Pai inca nu m-am acomodat,stau aici de doi ani si nu am putut sa ma acomodez.E ceva cu tara mea natala,de nu ma pot acomoda.Au trecut doi ani,iti vine sa crezi?Deja idea mi-a intrat in cap si incerc dar pur si simplu colectivul londonez nu e pentru mine,spun si pufnesc nervoasa.

        -Adica ceea ce vrei sa spui este ca nu te acomodezi la scoala?Am si eu aceasi problema si crede-ma stau in Londra de aproximativ 11 ani!Noi,americanii sau un grup destul de mic,nu ne putem acomoda pur si simplu cu mediul asta!Stiu cum e sa fi ,,ala nou" si nu doar atat.Am fost facut bastard,prost,cretin si inca sunt etichetat asa.Dar consider ca doar eu pot decide ce sunt si nu am sa las niste oameni,care nu au ce face decat sa judece,sa ma doboare.La un moment dat m-am apucat sa beau si sa fumez.Aia da perioada dureroasa.Sti cum e sa iti moara sufletul temporar?Am citit asta intr-un bilet scris,probabil in graba,de catre tata.Scria:Cand iti moare sufletul temporar este mult mai dureros decat sa iti moara definitiv! spune si o lacrima imi apare in coltul ochiului,stand gata sa cada.Apoi am auzit aceea fraza,si mi-am adus aminte de ce a scris Miranda Edwards in jurnalul ei.

       -Poti sa mai repeti ce ai zis?Ma refer la acea fraza,poti sa o repeti?intreb.

       -Cand iti moare sufletul temporar este mult mai dureros decat sa iti moara definitiv!Dar hei nu trebuie sa plangi!Asta e firea lucrurilor iar eu m-am obisnuit cu ea.Promite-mi ca atunci cand vei avea nevoie de ceva,orice,sa ma anunti.Daca cineva te mai jigneste sa imi spui pentru ca mare mi-ar fi mirarea daca ar ramane in viata!spune iar amandoi incepem sa radem nebuneste.

      -Bine!Promit!spun zambind.

      -Hai la mine!Promit ca nu o sa se mai intample ca aseara!spune.

      -Eu zic sa mergem la mine,am ceva acolo sa iti arat!spun,luandu-l de mana si alergand cu el in urma mea spre casa.

   Ok,nu stiu cum sa incep...9.12.2016...o persoana speciala,puternica si incredibila s-a stins si ne-a parasit! ,,Johannah,mama lui Louis,a pierdut batalia cu leucemia."-am citit intr-un articol...NU a pierdut nici o batalie!Nu a mai avut putere si a cedat,dar a fost o femeie puternica si demna.Johannah Deakin te iubim!Prima oara am crezut ca e vreo farsa,eram in ora de istorie si atunci doar mi-am zis:Clar sunt zvonuri false!Am ajuns acasa si din ce in ce mai multe postari imi apareau in News Feed despre moartea ei...

Scuze,m-am pierdut cu firea.Sper sa va placa(,)capitolul...

Intrebare:Dupa toate astea,sunteti bine?