My diary | The Fight

20.Nu ma asteptam la asta

   -Adică tu chiar preferi sa mergi la petrecerea aia, în loc să stai cu mine si sa ne uitam la un film?întreabă Jack,gesticuland.
    -Amândoi știm că nu ne vom uita la film.Plus ca ne  putem continua activitatea acolo!spun,sarutandu-l si începând să râd.
    -Eu nu vin!spune si își ridică mâinile în defensivă.
    -Atunci, ma duc singura.Si așa, Dylan da petrecerea aia pentru mine!spun si cotrobai prin șifonier.
    -Să te imbraci cu asta!Pentru Dylan!spune,aruncandu-mi un sutien din dantela.Am dat ochii peste cap si i l-am aruncat înapoi,cautandu-mi rochia cu care mă voi îmbrăca.
    -Stii ceva?Chiar o să-l iau!spun,trecand pe lângă el si luandu-i-l  din mână si indreptandu-ma spre baie.

       Am închis ușa și am început să mă dezbrac.Mi-am dat jos pantalonii si tricoul, cu care eram îmbrăcată si le-am așezat pe mașina de spălat.Mi-am dat si sutienul jos,cand usa s-a deschis,iar din instinct mi-am acoperit sânii cu mâna.

    -Stai liniștită!Mama ta mi-a spus să îți transmit ca petrecerea începe într-o ora si ca ar trebui să te grăbești!spune Jack si intra in baie,inchizand usa cu cheia.
    -Ai zis că doar asta ai să îmi spui!spun si ma întorc cu spatele la el.Se apropie de mine si ma îmbrățișează pe la spate.Rasuflarea lui caldă îmi acopera gâtul și trimite stimuli de placere in tot corpul meu.
    -Cred că voi veni și eu!spune,eu intorcandu-ma si îmbrățișându-l bucuroasă fără a mai tine cont de aspectul meu fizic în acea secundă.
     -Eu zic sa te îmbraci mai repede!spune retragandu-se si mai aruncând o privire,eu acoperindu-ma rușinată.

       Cand a ieșit din baie,m-am îmbrăcat cu o rochie roșie cu un decolteu in forma de inima ce îmi scotea sânii în evidență.M-am pieptănat si am ieșit din încăpere.M-am încălțat cu niste tocuri negre si am coborât în grabă.Jack ma astepta în aceleași haine,dar părea puțin abătut.Nu am vorbit până când am ajuns în fața casei lui Dylan.Atunci el și-a pus mâna pe coapsa mea dreapta.

    -Ești bine?îl intreb,uitandu-ma în ochii lui.
    -Doar ai grija te rog,ok?spune si se întinde spre mine.Isi strivește buzele de ale mele și închide spațiul dintre noi.Intr-o secundă ajung în poala lui,neintrerupand sărutul.Auzim un ciocănit în geam,iar capul meu cade pe pieptul lui Jack sarcastic.
    -Puteați să o faceți și în casa lui Dylan!spune Mell după ce ne dăm jos din mașină.
    -Tu puteai să treci pe lângă mașină fără să ne vezi!zice Jack si toți radem.Urcam în casa lui Dylan si atunci văd o mulțime de fețe necunoscute,care se opresc si se uita la mine.Apoi toată lumea tipa un ,,Bine ai revenit,Melody!"si se întorc la a bea lichide colorate si la a dansa pe mese.
    -Vrei sa plecam?îl întreb îngrijorată pe Jack.
    -Doar daca vrei si tu!Nu e un mediu în care poți să stai,dar dacă te simți bine, mai stăm!spune si își preseaza buzele de gâtul meu.

         Incuviintez si ne îndreptăm către o canapea care pare aproximativ goala.In drum ma ciocnesc de o fata.Ma uit la ea si vad cea mai frumoasa ființă din toata viața mea.Are tenul închis la culoare,par negru ondulat si niste buze pline de un roz închis.Era îmbrăcată intr-un tricou mulat,ce ii scotea in evidenta sânii, si niste pantaloni scurți.

    -Uita-te pe unde mergi!tipa Jack la ea din cauza muzicii date la maxim.
    -E ok,Jack!Scuze,eu ar fi trebuit să fiu mai atentă!spun si ea zâmbește.
    -Stai liniștită,baby!E vina amândurora!spune si trece pe lângă noi,atingandu-mi mâna la plecare.
    -Ignor-o!spune Jack,mergand mai departe.Cand ne-am așezat pe canapea,o tipa roșcată,cu un decolteu adânc,o bluza ce îi ajungea deasupra buricului si niste pantaloni foarte,foarte scurți se aseaza lângă Jack.
    -Vanessa,hei!spune si o îmbrățișează.
    -Pe zi ce trece arăți tot mai bine!îi spune ea,dupa ce se retrage din îmbrățișare.
    -Cum o mai duci?întreabă Jack fascinat.
     -Tocmai de asta am venit aici.Am nevoie de un favor!Ma poți ajuta?spune si își mușcă buza de jos.Eu pur si simplu eram invizibilă pentru cei doi si asta ma enerva la culme.
    -Poți să îmi spui!Ce e?spune,iar ea se ridică.
    -Vino intr-un loc...mai privat.Nu am cum să îți explic aici!spune,iar el o ia de mana.

    Se uita la mine,intrebandu-ma din priviri daca nu am nimic împotrivă,iar eu l-am lăsat să se ducă printr-un singur gest al capului.Stateam pe canapea singura.Ma tot gândeam la fata peste care am dat.Intr-un cuvânt era perfectă.Am cautat-o cu privirea,dar nu era de găsit.Ma simțeam ca intr-un glob de cristal,singura si izolată.Ma uitam la adolescentele din jurul meu cum dansau si cum se distrau.Eu  nu voi putea face asta.Nu voi arăta ca ele,nu voi putea fi o adolescenta normală.Parca eram intr-o bucla a timpului,eram exilata.Totul se auzea prea încet și se mișcă prea lent.Eu eram acolo și îi priveam pe toți Cred ca am stat așa o oră întreagă.Am decis să mă ridic si sa il caut pe Jack, ca să putem pleca.Am încercat să deschid toate camerele,dar erau incuiate.Am găsit o camera la parter descuiata,dar nu era nimeni.Am urcat spre etajul întâi.Pe hol erau puțini oameni,dar vorbeau destul de tare.Am mai găsit o camera descuiata, din care se auzeau niste zgomote foarte ciudate.Nu am crezut că voi găsi nimic.