10.Suflete intunecate.

757 43 9
                                    

                                                                                10. Suflete intunecate.

Harry ramasese cu privirea atintita la barbatul greoi de deasupra lui, ochii findui larg deschisi. In impinse rapid in stanga lui, acesta cazand cu toata greutatea pe iarba umeda, capul sau intorcandu-se instinctiv spre  stanga. Ochii i se atintira in data spre fata micuta, adancita intre cele doua fasii de pamant, impleticindu-se imediat spre ea.

Baiatul cret se holba la omul ce tinea pistolul in mana, verificand pulsul probabil inexistent al tiristului intins pe pamant, de parca dormea. Megan ramasese socata de ceea ce se intamplase, suspinand adanc cand Harry o inconjura cu ambele brate, protectiv.

-Este mort.

Omul carunt inainta spre cei doi tineri, privindu-i la fel de rece ca si pe toata lumea. Lucra la vama de cand se stia, aceasta slujba fiind mostenita de la tatal sau, ce stinsese cu mult timp in urma. Se pregati sa tipe dupa colegii sai, insa in momentul cand intalni ochii tematori ai fetei, ce il facu sa se inmoaie indata. Acesta avea de asemenea o fata, ce era insa alaturi de sotia sa in Irlanda, acesta neputandu-le vizita decat de doua ori pe an, cate o luna. Departarea de cei dragi, il facu pe barbat sa fie mult mai dur si mai serios, putand astfel sa isi pastreze slujba si intretine familia.

-Ce se intampla aici?

Vocea sa groasa facu ecou in pustietatea intunecata, cei doi tineri inmarmurind sub comanda sa. Le era frica, nestiind ce ar trebui sa zica, pentru ca omul sa nu il bruscheze sau mai rau sa ii omore.  Vedeau o farama de bunatate in ochii lui, insa prea putina pentru a povestii chinurile pe care le-au avut de petrecut in orfelinat.

-Cine e acolo Tom?

Cei trei inlemnira cand o a patra voce se alatura, pasi greoi ai unei persoane  apropindu-se din ce in ce mai tare.  Barbatul din fata adolescentiilor, le facu semn spre tirul gol, acestia nemaiasteptand o alta aprobare in timp ce fugeau pentru a se ascunde.

-Cine e asta Tom? E mort?

Barbatul carunt incuvinta colegului sau ce se apropia, privind cadavrul din care se scugrea usor sangele. Glontul ii strapunsese cu usurinta inima, fiind o lovitura mortala pentru omul scarbos, ce probabil isi merita aceasta soarta.

-Ce facem cu cadavrul?

Tom medita cateva secunde, ridicand mai apoi din umeri, deplasandu-se spre tirul unde se aflau cei doi tineri speriati, urcandu-se la volan.

-Max ne vedem la post. Trebuie sa scap de tir.

Motorul porni cu un huruit ingrozitor, gazele chimice imprastiindu-se in aerul curat dat de copacii desi. Omul baga piciorul in acceleratie, lipindu-i pe cei doi tineri de scaunele mancate pe alocuri de molii, fiind insa foarte tacuti. O coti spre dreapta pe un drum forestier, oprind la marginea un parias agitat.

-Ok.Aveti de gand sa imi spuneti ce cautati aici, sau vreti sa ajungeti in inchisoare direct?

Harry lua o gura mare de aer, inconjurandu-i talia lui Megan, ajutand-o sa iasa din masina, postand-o usor in spatele lui mai apoi. Fata il strangea usor de mana, nestiind la ce sa se astepte, si la ce avea sa ii zica baiatul, barbatului morocanos.

Inspira adanc, inainte ca un sir de cuvinte, unelele neinelese sa iasa printre buzele sale mari, barbatul doar stand si analizand situatia.

-Stiu ca probabil o sa ne credeti nebunii, si poate o sa ajungem direct la inchisoare insa va trebui sa va spunem adevarul. Am fugit amandoi in aceasta dupa amiaza de la orfelinatul Black, ascunzandu-ne mai apoi intr-o cladire abandonata. Cand am auzit sirenele politiei, am hoatarat sa fugim, pana ce am ajuns la bulevard, si l-am oprit pe tipul cu tirul. Acesta a cerut un favor mult prea mare pentru drumul pana la vama, insa ea, aratand pe tanara bruneta ce statea lipita de spatele lui, nu a avut nimic impotriva. Am insistat sa nu faca asta, pentru ca oamenii de acest gen nu merita nimic, iar cand am auzit din nou masina de politie ne-am panicat si am urcat.. Iar apoi stiti ce s-a intamplat..

Prinși în întuneric - [PAUZĂ]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum