Alone

Capitolul 13

Timpul trece... nu îl poți opri. Şi aș vrea de atâtea ori să înghețe, să nu mai aud ticăielile.. vocile.. strigătele şi minciunile persoanelor din jur. Încercăm să ne ascundem sentimentele, dar uităm că ochii vorbesc. Uităm că trăim în ipocrizie, nedreptate..

Şi încrederea.. este un cuvânt prea prețios pentru a putea fi rostit de oricine, dar majoritatea îşi asumă drepturile pentru ceva ce nu le este permis.
Și au o trăsătură comună toți ăștia proștii. Judecă pe toată lumea. Parcă nu fac nimic altceva, de când se trezesc până se culcă. Judecă, judecă, judecă. Nu se uită nici măcar la un ciot de copac fără să-l judece. Îi toacă pe toți. Dacă tai în două un om prost, nu o să găsești sânge, ca la noi. O să găsești păreri. Are păreri despre orice, în special despre lucrurile de care n-are habar. Cu cât nu înțelege ceva, cu atât părerea lui va fi mai înverșunată. Și cu părerile astea trebuie să facă ceva, trebuie să le arate lumii.

Simt că o să cedez pe zi ce trece. Poate că, m-am născut pentru a fi singuratică. Poate că... așa trebuie să fie.

  Poate... chiar merit toate astea.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Bună. Îmi pare rău că nu am mai postat de foarte multă vreme, dar chiar nu am putut. La un moment dat, am vrut să șterg cartea. Și nu o să postez foarte des, chiar dacă e vară. Oricum, dacă încă o citește cineva, mă bucur. ^_^
Plus că am avut un ajutor de la Clythia . Mulțumesc mult.
Keep in touch ✌️