Faith

Capitolul 27.

-Crezi ca putem sa-l infrangem , Faith ? Ma intreaba Izy , in timp ce ii impletesc parul in asa fel incat sa nu ii intre in ochi .

-Cred ca putem face orice atata timp cat suntem extrem de hotarati , ii raspund eu calma , in timp ce ii leg codita si i-o dau dupa ureche , punandu-i parul neimpletit peste ea.
Pe zi ce trece , negresa se facea din ce in ce mai frumoasa .Deoarece noi urmam in ultimul grup de femei , am luat 2 bucati de material si ni le-am infasurat pe corp , acum aratand ca niste rochii scumpe si elegante . Nu mai purtasem rochie de pe vremea cand eram doar o copila inocenta , dar nu puteam nega ca nu ma simt bine in ea sau ca nu imi place cum arat.

-Tie nu iti e frica ? Vine urmatoarea ei intrebare , la care chicotesc si ii raspund calma si sincera :

-Bineinteles ca imi e , Izy . Un mic pas gresit ne poate aduce moartea tuturor .

Ii arunc un zambet nevinovat si ma apuc sa-i reasez rochia

-Dar asta e un risc pe care ni-l asumam toti. Fiecare vrea sa-l vada mort pe Morris , deci atunci cand s-au alaturat armatei mele si mi-au jurat credinta , si-au pus propia viata in joc .

-Vei fi o mare conducatoare in curand, continua ea

-Las asta pe mana celor pasionati de conducere . Eu nu sunt una dintre ei .

-Dar esti fiica fostului presedinte! Esti facuta pentru tron , iar el e facut pentru tine .

Termin de aranjat rochia pe trupul suplu al negresei si ma asez in fata ei , intinzandu-i mana . Ma priveste de jos si si-o pune pe a ei in palma mea.

-Haide , e timpul sa ne facem datoria .
Iesim din cort impreuna si pornim spre poarta Casei . Dar nici 20 de pasi nu apucam sa facem ca in fata noastra apar 3 calareti imbracati in uniforma lui Morris.
Oamenii mei i-au inconjurat si si-au indreptat sulitele spre ei , asteptand sa le dau semnalul de atac .
Toti trei descaleca si vin in fata mea , urmand sa-si dea coifurile jos. Oftez usurata cand chipurile lui Brown , Jeff si Dylan sunt cele care se ascundeau in spatele coifurilor .

-Faith , am omorat 250 de soldati si le-am ars trupurile pentru a ne acoperi urmele . La casa prezidentiala se numara doar 1000 de ostasi , Morris a chemat intariri ce vor ajunge peste o saptamana , ceea ce inseamna ca va trebui sa atacam in maxim 2 zile daca vrem sa avem vreo sansa sa castigam razboiul asta .

-Cum stau cu armamentul? Intreb eu

-Cele mai periculoase arme pe care le detin , sunt M16-urile, in rest :au arcuri , spade , sabii , sulite si arbalete , insa oamenii lui nu sunt in stare sa le foloseasca cum trebuie , dar nu pot nega ca exista si exceptii , destule cat sa ne doboare pe toti .

Ma apropii mai mult de el , pentru a stabili un contact vizual mai direct si pe un ton grav il intreb:

-Care sunt vestile proaste , Dylan ?

-Desi ne-am mascat urmele , Morris si-a dat seama ca ii lipsesc destui soldati , el crezand ca au dezertat . Ne-a trimis pe noi sa verificam imprejurimile si sa ne intoarcem in 48 de ore , fiind sigur ca soldatii care dezertasera peste noapte se aflau destul de aproape , iar daca nu ne intoarcem cu cel putin unul , ne da doar 2 zile la dizpozitie pentru a ataca inainte sa-si dea seama ca i-am intins o capcana , dandu-i informatii gresite .

-Alceva? Intreb pentru a fi sigura de decizia pe care o voi lua .

-Am auzit ca va trimite un om sa se intalneasca cu mine in locul unde i-am zis ca ne stabilisem noi tabara , in seara asta , iar acel om nu va fi singur, ci insotit de cel putin 10 soldati .

Ma dau un pas inapoi , fixandu-mi privirea in pamant , analizand situatia si luand o decizie .

-Deci , ce vom face , Faith ? il aud pe JT intreband si imi revin la realitate .
Imi indrept coloana si rostesc urmatoarele cuvinte cu multa atentie :