Capitolul 3.

184 19 11
                                    

Mergeam amandoi prin padurea deasa, tacuti . Linistea ce se asternuse peste noi ma tortura instantaneu . Pentru mine era un lucru jenant sa tac atunci cand mergeam cu cineva . Vazand ca nu vorbeste , m-am gandit sa actionez eu prima .

-Si...imi vei spune cum te cheama sau va trebui sa te strig "straine" ?

-Imi place "straine" , imi da asa un aer de...

-Strain!? ii completez si ridic spanceana dreapta .

-Exact ! imi da el dreptate , dar nu se oboseste sa se intoarca cu fata lsprr mine , pentru a-i vedea ochii de un negru intens si atat de.....M-am prostit de tot ? Adineauri ne bateam si eu ma gandesc la ochii lui ?

Din nou acea liniste . Trebuie sa spun ceva ! Dar ce ? Gandeste , Faith! Gandeste !

-Karl? il intreb eu , gandindu-ma ca poate ii ghicesc numele . Nu eram eu prea norocoasa la jocurile astea , dar incercarea moarte n-are , nu?

-Nu !imi raspunde sec , dandu-si seama ce incerc sa fac .

-Derek? il intreb din nou .

-Nu !alt raspuns negativ , sper ca n-o s-o tinem asa toata ziua...

-Vinccent?

Se opreste brusc si se intoarce , eu lovindu-ma de pieptul lui tare , dandu-ma doi pasi inapoi pentru a-mi recapata echilibrul .

-Arat eu ca un caine ? imi maraie in fata .
In momentul ala , nu arata doar ca un caine , ci ca un caine turbat . As fii putut sa rad , daca nu imi era frica de reactia lui .
Ce ? Era un munte de om si eu eram campie pe langa el . Putea sa ma calce usor in picioare doar ridicand unul din ele .

-Esti paros si ai un tic nervos sa-ti lingi intruna buza de sus si mai si marai la mine de parca esti in calduri , deci , da , arati ca unul ! Termin si ii scot limba .
Se apropie de mine un pic prea mult ,apoi imi sopteste.

-Nu e un tic , asta e reactia mea cand am femei ca tine prin preajma .

Raman muta, marindu-mi ochii si simtind cum imi ia fata foc. Stiam sigur ca ma inrosisem , dar nu i-am dat nici o replica , nu pentru ca nu aveam una  , ci pentru ca nu puteam sa ma concentrez sa o spun cand era atat de aproape de mine .  Observ cum imi analizeaza reactia , urmand sa se strambe la sfarsit , dar tot nu spun nimic .

Nervos ,se intoarce si isi reia drumul .

-Tom ?
Se intoarce din nou spre mine si zambeste .

-Da ! imi raspunde lungind vocala si zambind , mai pe inteles , ca la prosti.

-Da? il intreb eu din nou pentru a ma convinge care e adevarul .

-Nu! imi spune si dintr-odata m-a facut sa ma simt proasta , trebuia sa-mi dau seama ca nu era sincer , insa mai am pana ii voi intelege ironia .
Se intoarce din nou cu spatele la mine si continua sa mearga .

-Oh, haide ! Arati ca un Tom ! Trebuie sa te cheme Tom ! incerc eu sa-l enervez .

-Frate , daca stiam ca esti asa cicalitoare , imi aduceam un scoci cu mine .

-Scoci? Pentru ce ai folosi un...dar nu ma lasa sa continui, caci ma intrerupe cu nerusinare .

-Sa ti-l pun la gura , blondo ! tipa dintr-odata si raman muta a doua oara.
Nici macar nu eram blonda , sau poate ca eram ?

Se opreste in loc si parca sta sa asculte ceva , destul de concentrat .

-De ce ne-am o....

-Shht ! ma intrerupe el din nou , punandu-si aratatorul la gura si ramanand nemiscat .
Cum nu suport sa mi se spuna ce sa fac , am vrut sa-i reprosez ceva .

FaithUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum