War Zone

Zece

Pregătirile pentru bal erau pe terminate. Rochiile fetelor au fost alese, la fel ca și costumele băieților.

Doua ore.

Mai era puțin timp pana ca evenimentul sa înceapă. Max și Dova erau pe strada. Făcuseră un acord tăcut ca Max o va scoate pe Dova la dans în aceasta seara.

— Ar trebui sa ne îmbrăcăm. Ce zici?, întreabă Max.

Astăzi se comporta extrem de ciudat. Era trist și posomorât. De parca primise o veste proasta.

Dova dezaproba cu o mișcare scurta a capului. Toate fetele plecaseră în urma cu cel puțin o jumătate de ora pentru a se îmbraca. Surprinzător, Tommy nu ieșise astăzi pe strada sub pretextul ca se pregătește cu o surpriza pentru fete. Max se tot gândea la afirmația lui.

— De ce nu, Dova? Eu chiar trebuie sa ma pregătesc. Și tu trebuie...

— Dacă vrei, te poți duce. Eu sunt bine, o sa am timp.

Nu îl privi în ochi când ii spuse asta. Se uita la copacul de pe marginea străzii.

— Eşti sigura?, Max părea destul de îngrijorat de starea prietenei lui.

— Da, sunt sigura, ii arunca un zâmbet mic. Du-te și pregătește-te!

Max se ridica zâmbind și o lua alergând în josul străzii. Dova mai rămăsese acolo câteva zeci de minute. Îşi aminti de Rhea și zâmbi. La ultimul bal, o ajutase sa își aleagă rochia și pantofii. Acum mersese împreună cu Christine, Sofia și Sierra, însă nu era la fel.

Constata cu infricosare ca Rhea o trăgea în jos în tot ce făcea. Îşi alunga gândurile astea și isi spuse ca nu se va gândi la Rhea în fiecare moment al vieții ei.

Pana la urma, Rhea nu se gândise la ea când plecase în război. Pe ea de ce sa o intereseze?

— Dova, cat te-am cautat! Haide, trebuie sa te îmbraci!, mama ei ii spuse când intra în casa.

Urca repede scările spre camera ei.  Rochia ei era întinsă pe pat, iar pantofii erau așezați lângă pat. O lua repede pe ea, asezandu-si părul. Si-l pieptana și si-l aranja astfel încât sa para cat mai natural. Se incalta și se privi de sus pana jos în oglinda mare așezată pe perete.

Ochii ei verzi parca sclipeau, asortandu-se cu rochia de un verde pal, cu dantela. În picioare avea niște balerini tot verzi. Se uita și simți cum în sufletul ei se trezi o emoție necunoscuta.

Jos, mama ei deschidea ușa. Prietenii ei , cu Max în frunte așteptau zâmbind. Ii admira pe fiecare în parte, dar mai ales pe Rosa, care avea o rochie roz și niște sandalute negre de lac superbe.

— Axel, Dova! Coborati!

Cei doi frați au coborât scările, tinandu-se de mana. Axel era copia fidela a lui Max. Dova era emoționată, pe când Axel păreaca a trecut prin asta de mai mult de 15 ori.

— Arăți superb, ii șopti Max, imbratisand-o.

Tommy ii oferi un buchet de flori. Crini albi. Ii mulțumii, gandindu-se ca asta era "surpriza" de care Tommy vorbea.

S-au salutat, fetele admirând rochia Dovei. Tommy alese sa meargă cu Sierra, lucru care le trezise semne de întrebare tuturor. Ajunseră la școală.

Sala era decorata în nuanțe de albastru și alb . Axel o lua de mana pe Rosa, invitand-o la dans. Dova își dorea ca și relația ei sa fie asa dezinvolta, fără sa se mai ascunda.

— Te simți bine?, Christine o întreba.

Se simțea bine și nu o minți pe Christine. Tommy ii aducea un suc Sierrei, în timp ce ea vorbea cu Max. Unul dintre ei era prostul, iar Dova avea impresia ca Tommy ocupa locul în discuția celor trei.