Capitolul 3 - Fum

85 9 0
                                    

Capitol nooou :D De data asta va dau ceva mai multe informatii despre Lia si Maru, hehe.

Hope you like it :)

PS: Poza e cu Alex, noul personaj. Dadada, George Shelley :)) Iar melodia este cea care imi imaginez ca va canta in segmentul cu petrecerea de la Arene (check out the lyrics).

---

- Deci.

Lia ia o gură din cafeaua ei, făcând o pauză pentru a puncta cuvântul. Se află într-o cafenea de pe Dorobanţi.

- Despre ce voiai să vorbim?

În faţa ei stă un baiat cu părul şaten buclat şi un zâmbet şmecheresc.

- De ce aşa directă? De ce aşa rece?

Ia o muşcătură din croissantul lui.

- Alex, nu am timp de prostii...oftează Lia obosită.

Nu dormise deloc în noaptea aceea, vânată de coşmaruri şi gânduri negre. Plănuise să nu meargă la şcoală, însă Alex o trezise pe la 7 dimineaţa cerându-i să se vadă aici. Sunase a ceva important, dar acum, faţa în faţa cu rânjetul lui, nu mai este aşa sigură.

Pe Alex îl ştie de mult, mult timp. De când se ştie. El fusese trimis pe Pământ în urmă cu câţiva ani ca spion. Înapoi Acasă au fost toţi trei prieten: Lia, Alex şi fratele ei.

- Spune-mi ce este, îi cere ea. De ce m-ai chemat? Treci la subiect.

Băiatul devine brusc serios.

- Vrei să fiu direct?

Atmosfera se schimbă. El nu mai străluceşte uşor, acum pielea lui arată ca a unui om normal. Lia nu mai e sigură dacă nu cumva mai vrea să o mai lungească discutând despre vreme.

Însă încuviinţează.

- Da.

Alex se uită în ceaşca lui. Nu bea, nu spune nimic. Timp de câteva secunde domneşte tăcerea.

Apoi îşi ridică ochii şi îi ţintuieşte privirea fetei.

- Fratele tău nu e mort.

Lia continuă să-l privească fix câteva momente, apoi începe să-şi mănânce încet omleta. Farfuria ei e aproape goală când Alex oftează.

- Ştiu că este greu de crezut, continuă el. Şi că detronează tot ce ai crezut până acum şi face ca misiunea ta să fie degeaba. Însă e adevărat!

Ea continuă să mănânce tăcută.

- Ascultă-mă, Emilia! Ţi-ai văzut fratele murind?

Fata aşează furculiţa şi cuţitul de o parte şi de alta a farfuriei.

- L-am văzut distrugând Globul Norilor, răspunde ea liniştită.

- Emilia...

- Apoi ei l-au omorât. L-au luat când nu eram acasă şi l-au omorât.

- Deci nu i-ai văzut luându-l...

- Nu, Alex, nu i-am văzut. Însă ştiu că ei sunt de vină. Ei au vrut Globul, el l-a distrus. Ei l-au omorât. Atât de simplu. De aceea mă voi răzbuna.

- Luându-le copilul?

- Mi-au omorât fratele.

- Nu e mort.

- Nu te cred.

- De ce?

- Nu ai dovezi.

- Am.

Poveste cu îngeriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum