Ba, sper ca nu va atasaserati prea tare de Joanne. Inainte sa apara vreun mare critic literar pe aici sa-si expuna parerea, uitati ce era in mintea mea:
Cu totii o luam cateodata pe aratura, dar prietenii reusesc sa ne traga inapoi oarecum. Pe drumul catre vindecare, exista un anumit punct in care ne constientizam toate greselile si vrem ca totul sa se termine, pentru ca nu ne putem ierta si nu credem ca o vom putea face vreodata, ca o va putea face cineva vreodata. Aia e cea mai periculoasa si mai grea parte din vindecare, dar puteti trece peste ea. Nu va dati batuti. Orice rau poate fi reparat.
Joanne a fost creeata ca fiind goala pe interior, apoi ca devenind un mic monstru. Spre final, ea incepea sa-si recapete trasaturile umane. Din pacate, n-a reusit.
Dupa pierderea ei, prietenii ei sufera nespus. Sa nu indrazniti vreodata sa spuneti ca nu meritati nimic. Pana si ucigasii au prieteni care le simt lipsa. Pentru ca in adancul nostru, suntem cu totii oameni. Or sa va simta lipsa, credeti-ma.
CITEȘTI
Joanne the Ripper (Joanne Spintecatoarea)
HorrorCreepypasta, dar e prima mea poveste (de acest gen) deci nu promit ca o sa fie geniala Joanne pare o adolescenta normala, pana ii vezi parul si ochii. Are ochii de un negru adanc precum un abis, iar parul vopsit in nuante tipatoare de negru, verde s...