HURT

Ziua 3.

Dacă aș putea să mă întorc în timp... să fiu din nou cu tine, și să încerc să te țin lângă mine. Să nu faci ce deja ai făcut. În fiecare zii îmi este tot mai greu. Mă simt singură, goală, și totuși gaura din interiorul meu... parcă mă arde. E un foc acolo ce nu poate fii stins. Mă omoară din interior.

Știam cum o fac să dispară... măcar pentru un moment.

Am mers în baie, am luat lama și am început să îmi fac mici tăieturi la încheietura stângă. Nu mă dureau, nu mă usturau, simțeam... nu, nu mai simțeam. Nu mai simțeam nimic. Am început să văd ceață în fața ochilor. M-am ridicat de jos și am mers la chiuvetă, sprijinind-umă de ea. Am privit în oglindă. Era o fată ce se uita cu lacrimi în ochi la mine. Era albă la față, cu cearcăne mari, păr răvășit și în privirea ei am remarcat durere. Se uita la mine cu ură. Apoi mi-am dat seama că sunt eu. Mă transformasem într-un monstru. Într-o famtomă umană. Ceața iar apăru. Simțeam ceva ud pe picioare. Era sânge. Tăieturile mele de la încheietură sângerau foarte tare. Am pornit apa și am spălat-o ușor. M-am gândit că acesta poate fii sfârșitul. Că dacă mă voi pune în pat voi adormi și nu mă voi mai trezii. Am mers în pat și m-am culcat. Vroiam să fie sfârșitul. Nu mai pot rezista așa. Te iubesc înțelegi ?  Știu că tu nu o mai faci... și dacă acesta va fii sfârșitul vreau să citești acest...jurnal dacă se poate spune că asta e... și vreau să știi că ești singura mea iubire. Îmi pare rău dar trebuie să mor. Nu mai rezist singură pe acest pământ. Nu vreau să mai trăiesc fără tine. Nu vreau să te văd cu altcineva. Nu vreau. Te vreau pe tine. Vreau să fi doar al meu. Îmi lipsești. Îmi lipsești extrem de mult. Nu uita că te iubesc și că te voi iubi mereu. Nu uita că eu te-am iubit mai mult decât te-a iubit oricine. Și când am zis că te iubesc, am zis-o pentru totdeauna. 

Nu mă uita. Te implor.