Queen

Capitolul 6

     Toata noaptea am stat si m-am gandit, la ce se intamplase, la bataie, la vis, la acuzatii, toate aceste ganduri ma oboseau.  De ce tatal meu nu-mi acorda o sansa sa-i explic?! Este prea penibil sa crezi ca propria fica te poate trada. Dar parca era de asteptat, sigur asta este singura sansa sa  scape de mine. Poate Luck i-a spus minciuni si a avut destul timp sa-l influenteze, dar asta nu insemna ca nu poate sa-mi acorde o sansa, sa discute cu mine inainte sa ma judece. Eu am fost batuta si lasata inconstienta o luna, iar Luck n-a patit nimic si totusi eu sunt cea vinovata. Pe langa dilema cu tatal meu mai este si problema cu Damien, din cauza mea si el este chemat in Consiliu. Ma simt vinovata, daca nu-mi lua apararea poate scapa.  Probabil ca pe el il va cruta avand in vedere  ca este unul dintre cei mai buni gardieni...  Intr-un final am renuntat sa nu ma mai gandesc la tote lucrurile astea. Linistea noptii imi oferea comfortul de care aveam nevoie. Ca de obicei intunericul  imi oferea imbratisarea sa linistitoare, simtind cum racoarea sa ma inconjoara, in timp ce luna imi mangaia obrazul cu razele ei slabe. Mi-am inchis ochii cu o clipire delicat si am adormit.

 -Queen, trezirea, haide deschide ochii! Queen!
 -Gata sunt treaza, nu mai urla! i-am spus lui Damien, cu o voce ragusita. Tembelul statea in fata mea cu un pahar cu apa in mana pe care era gata sa mi-l toarne-n cap. Era deja schimbat, purta o pereche de blugi negrii putin mai largi, maieul gri inchis ,astfel ii puteai vedea bratele musculoase mai bine si bocancii negrii. Mereu am adorat tipul asta de haine. In plus ii statea chiar bine, stiu ca suntem doar prieteni, aproape frati dar tot imi place cum arata.
 - Nu mai visa cu ochii deschisi si schimba-te! a spus Damien trzindu-ma din transa.
 - Poate am sa ma schimb daca iesi din camera!!! am tipat eu.
 -Ok dar grabeste-te! Ti-am adus niste haine de la castel,mi-a spus si mi-a aratat hainele de pe podea.

 -Iesi! am tipat inca o data! de data asta iesise din camera trantind usa. M-am pus pe marginea patului si m-am aplecat dupa haine. Am observat ca mi-a adus niste haine identice cu ale lui. Nu mai eram obosita si nici amortita. Din fericire corpul meu isi revenise. Am iesit din camera si am privit inca o data holul, am coborat scarile si am ajun in sufragerie. Toti erau stransi in jurul mesei pe care , pana mai ieri eram intinsa, inconstienta. Adonia si Edel stateau unul langa celalalt, iar Damien in coltul opus al mesei. 
 -Buna dimineata, draga mea! A spus Adonia.

- Buna dimineata! am spus cu un zambet strengar. Neata grabitule, cum te simti?
 - Neata ghimpe-n coaste! Agitat! Esti gata?
 - Cred ca da! De fapt nu eram. Nu stiam ce-i voi spune tatei , nu stiam daca am sa sar la gatul lui Luck cu un cutit, sau daca am sa fac o criza de nervi. Tot ce stiu este ca nu va fi de bine.

- Nu stiu ce se va intampla dar aveti grija, de data asta nu am un cuvant in judecata, regele va da verdictul. Aveti grija la comportament, amandoi aveti excese de furie. A spus dn-ul Munte. 

 S-a ridicat si am observat ca purta costumul special de judecata. O tunica aurie care ajungea sub genunchi, pantaloni maro, la brau avea o curea in care tine sabia si cutitul. Adonia era imbracata intr-o rochie   larga, albastra ce-i punea in evidenta ochii superbi. Aceasta s-a apropiat de Damien si l-a strans puternic in brate, apoi pe mine. In timp ce ma imbratisa mi-a soptit:
- Orice ai patii, oricare va fi verdictul nu uita, eu am sa veghez mereu asupra ta pentru ca si tu esti copilul meu. Ai grija de tine draga mea! Mi-a dat drumul si s-a dus la Edel spunandu-i " Sa ai grija de ei!" Acesta a dat din cap afirmativ.

 Am parasit locuinta si ne-am indreptat spre castel. Nu era o distanta prea mare dar drumul tot parea infinit. Am ajuns in curtea castelului. Era mai bine pazita si parca mult mai intunecata. Am intrat in sala mare si priveam infioarata covorul sangeriu. Era pentru prima data cand incaperea aceasta imi dadea fiori. Am obsevat ca langa tron erau asezate inca  4 scaune din fier ce pareau mini fotolii, special pentru consilieri. Consiliul este alcatuit din regele Cden, adica tata, Edel sfatuitorul regelui, Kazimir Comandantul Garzilor Regale , Nestor Inteleptul , Reynold  si Harlow cei doi strategi . Toti supusi loiali ai tatei.
 In sala eram doar noi trei, niciun gardian, ce ciudat. S-a auzit un scartait destul de enervant, era usa ce din spatele tronului, usa camerei de consiliu. De acolo si-au facut aparitia cei trei consilieri, prea iubitul meu tata si 4 gardieni. Pe usa cea mare, cea dinspre gradina si-a facut aparitia Luck si inca 12 gardieni. Consilierii s-au asezat la locurile lor. Edel ne-a parasit ca sa se aseze si el.