My angel

O îmbrățișare sincera.

Fugeam încolo și încoace. Nu știam cu ce să mă îmbrac si ,sincera sa fiu,voiam să arăt impecabil.

Era destul de călduț afara asa ca , am optat pentru pantaloni scurți albastru deschis si un tricou cu pisicuțe . Parul drept si niciun fel de machiaj. Sunt recunoscătoare mamei că semăn cu ea la ten. Are un ten impecabil fara costuri. Așa că,asa sunt si eu.

Era ora 17:30 si stăteam nerăbdătoare în bucătărie uitându-ma pe geam în speranța că voi vedea când va veni.
Era ora 18:00. Întârziase jumătate de oră. Urcam nervoasa primele scări spre camera mea când aud soneria.

Nu se poate să fie el. O fi bunica.
Deschid ușa nervoasa si apare el, îmbrăcat de plimbare. Tricou gri ,blugi negri si o o mână la spate.

-Ah, tu erai.... spun sceptică si il măsurăm din priviri.
-Da... în sfârșit mi-am făcut apariția. Îmi cer mii de scuze pentru intarzierea mea însă am avut un motiv întemeiat să fac asta.
-Serios ? Pai ,atunci te poți plimba cu acest motiv întemeiat al tău. Eu nu mai ies
Si dau să inchid ușa însă piciorul acestuia stătea între tocul ușii si ușa.

-Hei ,hei.  Stai puțin.  Uite.
Scoate de la spate mana si avea un buchet de trandafiri 5 la număr de culoare roz pal.  
-Sunt.....sunt pentru mine ? Spun vizibil uimită .
-Da prințesa. Am întârziat pentru că am stat sa ma targuiesc cu vânzătoarea de la florărie. Ea voia să îți aduc garoafe.. si făcu o fata de dezgust.

Rad zgomotos în timp ce îmi înmâna buchetelul adorabil si il miroseam.

-Ce? O fata așa frumoasa ca tine nu merita niste amărâte de garoafe.
-Multumesc mult ,Damon. Chiar nu trebuia să te deranjezi.
-Ma bucur ca .....
Îl dau un mic pupic pe obraz si rămâne cu gura căscată. Am izbucnit din nou în râs și continuă fraza din care l-am întrerupt .
-...te-am făcut să zâmbești .. 

Nu spunea nimic. Doar se uită la mine si nu știa ce să spuna. Mă cufundam în adâncul oceanelor lui si am stat așa vrei doua minute.  În cele din urmă zâmbește ștrengar si spune șoptit :
-Uhm... plimbarea ..
-A ,Da . Scuze. M-am lăsat purtata de val. Haide.

-Deci, după cum am spus, tu vei hotărî unde vom merge.
-Este un parc în apropiere . Vrei sa mergem ?
-Sigur,printesa.
Drumul nu fu lung si am ajuns în câteva minute.

-Stai aici. Mă întorc imediat,spuse Damon si se duse până la o terasă în apropiere. Veni cu doua vate pe bat delicioase.
-Poftim. Asta este a ta.
-Multumesc.  Acum hai, la plimbare cu noi.
-Bine. 
-Deci, de unde vine chestia cu "prințesa"?
-Tata obisnuia să îi spună așa surorii mele când era mică . Si mi s-a părut drăguț să îți spun si eu ție. Te deranjează ?
-Nu. Deloc. Doar că mi se pare puțin ciudat . Când eram mică nu mi se spunea pe alintaturi. Ci pur si simplu pe nume.
-Adele, totul are un început.
--Aici ai dreptate.  Si începem sa râdem.
-Spune-mi despre tine. Nu păreai prea ok atunci la tren.
-Pai,sunt din Los Angeles. Am 17 ani.sunt genul tocilara si ... cam atâta.
-Haide... mai trebuie sa fie ceva. Erai tristă . De ce ?
-Nu vreau sa te încarc cu problemele mele.

-Hei, mă oprește o clipă si ma ținea de mana. Nu e niciun deranj. Ba chiar îți mulțumesc că ai acceptat să ieși la aceasta plimbare cu mine.

-Ok. Tu ai vrut. Am avut pana acum aproximativ o luna o regie cu un băiat Dylan. Ne-am întâlnit la un festival de muzica si a fost tot perfect. Însă distanta si .... faptul că ne vedeam foarte rar au dus la despărțire...Si las capul în jos, si lacrimile îmi unfundau ochii.

-Hei, îmi ia fata în maini. Ești minunată. Si nu este nimic. Îți spun eu , pentru iubire ești în stare de orice. Si să aștepți câteva luni amărâte. Nu trebuie să plângi. Îmi șterse lacrimile si ma lua intr-o îmbrățișare mare si călduroasă. Fara sa ma gândesc, am răspuns la îmbrățișare si am stat câteva momente bune. Mă mângâia pe spate mă făcu să mă liniștesc. 

-Sunt ca cineva zâmbește.
Nu ne dăm drumul unul altuia ,doar capul meu se i depărta de pieptul lui.
-Cum de știi ?
-Eu stiu multe prințesa.
Mă sărută duios în creștetul capului si spuse uitadu.se  înainte.
-Acum hai, mai avem să ne plimbăm.

Mă lua de mână. Furnicături in palma venj instantaneu si ma holbam la mâinile noastre.

-A, scuze ..
-Nu. Nu îți cere scuze. E ok.
-Ok. Atunci hai.

Buna dragilor. Un nou capitol. E cel mai lung de lână acum :)) vreau păreri. Distribuiri,spuneti.le si prietenilor de pe wattpad. Doar vreau mai multe voturi. Spuneți ce ați vrea să fac Damon si -Adele în continuare. Va pupp. Mâine am proba scrisa la romana. Tineti-mi pumnii . Kisses 💋💋