Razboiul Sexului ✅

Cap 15 - Cu avionul? Îmi place...

- A.. aaa.. am găsit avion, spun bâlbâindu-mă şi holbându-mă la trupul său de zeu.

- Ce? Nu înţeleg, îmi răspunde şi râde.

Văzându-l gol în faţa mea, complet expus mă face să-mi doresc să-i sărut tot trupul, să masez fiecare parte din corpul său. Îmi face rău, mă răneşte, dar ceva mă atrage atât de mult la el, partea lui întunecată mă atrage mai bine spus. Îmi scutur capul într-un mod haotic. Deschid gura şi tot ce reuşesc să scot e un oftat. Connor mă priveşte întrebător, aşteptând să spun ceva coerent. Mă chinui şi închid ochi în timp ce încerc să-i răspund.

- Am găsit avion, răspund chinuindu-mă să ţin ochi bine închişi.

- În cât timp? Mă întreabă.

Respir şi expir greoi încercând să-mi storc mintea astfel încât să-mi amintesc în cât timp e avionul. Conştiinţa mea râde de mine în hohote şi mai că dansează văzându-mă aşa pierdută în faţa lui. Brusc amintirea orarului de la aeroport mă loveşte. Într-un sertar bine ascuns din mintea mea, imaginea de pe laptop se vede în ceaţă. Îmi pun conştiinţa la treabă şi aştept să se holbeze.

- În două ore jumate, spun şi deschid ochi.

- Deci am timp să îmi fac bagajul, concluzionează el.

Mă lovesc peste frunte în gând, ştiind că e încă în faţa mea, complet gol şi expus. Mă rotesc pe călcâie şi ies din baie grăbită. Străbat holul până la bucătărie de unde îmi iau două banane. Închid uşa când intru în cameră şi las bananele pe birou. Bagajul e gata, mai am doar să-mi pregătesc hainele pt azi şi pot pleca la aeroport. Sper că prinţese să se termine la timp. Mă aşez pe pat şi iau una dintre banane. O desfac şi muşc puţin. Gândurile năvălesc peste mine. Fluturii îmi apar în stomac de parcă aş fi îndrăgostită, nu e aşa. Ţin la Nate dar nu atât de mult, nu ştiu exact care sunt sentimentele mele pentru el. Şi Connor, sunt mai confuză cu el. Îmi e ruşine de mine de fiecare dată când mă gândesc câte prostii am făcut de când am venit aici, şi nu a trecut numai două săptămânii. Îmi e teamă de reacţia lui tata. Mereu am fost fetiţă cuminte care nu face nimic extravagant sau ceva de genul. Încă îmi amintesc ziua când mi-am făcut şuviţele.

"Mama opreşte maşina în faţa casei. Temătoare mă dau jos din maşină şi o privesc pe mama în ochi înainte să pornesc spre aleea ce duce la uşă. Mama mă priveşte încrezătoare şi parcă ştiind că mă susţine capăt mai multă încredere. Paşii mei sunt mici în timp ce înaintez pe alee spre uşă. Mama mă urmăreşte îndeaproape şi ştiu că şi ea se teme, oarecum, de reacţia tatei. Datorită job-ului sau e mult mai sever decât mama. Înălţimea şi construcţia masivă a corpului îl face destul de impunător, dar pe de altă parte are o inimă foarte mare. Răsuflu înainte de a intra pe uşă. Tata e pe canapeaua din sufragerie, se uită la televizor. E atât de concentrat încât nu aude uşa închizându-se în urma noastră. Mama îşi drege glasul în timp ce eu mă descalţ de ghetele negre şi las geanta lângă uşă.

Tata îşi întoarce capul spre noi şi ne zâmbeşte călduros. Părul îmi e ascuns sub o căciulă neagră şi de o eşarfă tricotată de aceeaşi culoare. Îmi pun geaca în cuier, dar nu renunţ la căciula şi eşarfa.