Razboiul Sexului ✅

Cap 16 - Domnu, nenea, tata lui Ivy

 

 

 

M-a tras la pieptul sau într-o îmbrăţişare călduroasă. M-a pupat pe frunte şi am tresărit. Un lucru atât de anormal pentru el. Îmi e teamă de zilele care urmează, îmi e teamă că el să nu "explodeze" şi totul să se ducă pe apa sâmbetei ca o căsuţă de pe plajă lovită de un val uriaş. 

- Să mergem, i-am spus trăgându-mă din îmbrăţişarea lui.

Mi-am rotit privirea în jur după un taxi. Locul e exact aşa cum îl lăsasem când am plecat acum aproape trei săptămâni.

Un oraş pe cursul unui râu cu apa cristalină, înconjurat ca o cetate de dealurile înverzite de pădurile întinse.. Nu e un oraş populat, dar ceea ce îl face special mai ales pentru mine e climatul. Primăvara zilele cu soare sunt puţine, iar celelalte sunt dominate de ploaie şi ceata densă de dimineaţă, prin care adoram să merg spre şcoală. Acum suntem în perioada în care soarele se ascunde printre norii întunecaţi care prevestesc ploaia şi răsare pentru perioade scurte de timp, doar pentru a dezmorţi pământul îngheţat de stropii de ploaie.

Connor mă strânge de mână şi privesc pierdută spre el. Amintirile năvălesc peste mine şi simt nevoia să mă fac mică, să mă ascund sub un copac şi să stau cu ochi închişi şi să ascult natura.

Vântul umed se înteţeşte şi mătură pământul împiedicându-se în oamenii şi maşinile ce trec nestingheriţi pe drumul din faţa noastră.

 

- Uite un taxi, îmi spune blondul pe un ton blând arătând spre stânga.

L-am lăsat să-i facă semn în timp ce eu mi-am scuturat capul uşor. Sunt copleşită de emoţii şi simt cum râuri de sudoare coboară pe fruntea mea şi se pierd înainte să facă contact cu obraji rumeni.M-am urcat prima în taxi lăsându-l pe Connor să pună bagajele. I-am spus adresa taximetristului şi mi-am lăsat capul pe umărul lui Connor mutându-mi privirea pe geam.

E la fel ca atunci când am plecat, diferenţa e ca atunci mergeam spre aeroport cu mama şi acum merg de la aeroport în alte circumstanţe. Dar aceeaşi melancolie e stăpâna pe sufletul meu, acelaşi sentiment de goliciune interioara se afla în pântecul meu încă de când am aterizat. În clipa de faţă tind să cred că melancolia pentru mine e fericire. Nu simt nevoia să fac nimic, chiar din contră aş prefera să mă plimb în maşina asta până când somnul dulce ca mierea o să mă cuprindă.

- Am ajuns, vocea şoferului mă trezeşte din reverie.

Închid ochi şi îi redeschid în repetate rânduri înainte de a coborî şi de a plăţii. Picioarele îmi tremură în timp ce încerc să mă dau jos din maşină. Stau în faţa casei şi privesc poarta de mărime medie vopsită într-un albastru marin printre care se întrepătrunde rugina parazita.

Mâna îmi tremură în timp ce apăs pe mânerul porţii. Îmi e teamă de reacţia tatei, iar acum cu Connor în spatele meu încrederea în sine creşte dar încă simt că retrăiesc momentul de acum mult timp. 

Un dor cumplit mă cuprinde acum stând în faţa casei, care nu cu mult timp în urmă am părăsit-o. Prin bezna amintirilor mele, melancolia vine purtată de un vânt cald cu miresme orientale. 

Connor îşi pune mâna pe umărul meu şi îmi dă părul într-o parte. Îşi lipeşte buzele de gâtul meu şi simt cum mă încălzesc uşor pe interior. Cu o doză de curaj în plus păşesc încet pe alee cu Connor în urma mea. Expir repede înainte să ajung în faţa uşii. Mama nu ştie că vin şi tata nici atât. Apăs pe sonerie de mai multe ori la rând şi îl iau de mână pe blond. Sunetul făcut de tocuri se aproprie din ce în ce mai mult de uşă. Dincolo de uşă maronie şi masivă mama îmbrăcată într-o rochie până la genunchi de un vişiniu închisă mă privea cu lacrimi în ochi în timp ce încerca să-i facă un semn tatei. Am intrat în sufragerie scanând repede cu privirea, nimic nu s-a schimbat. Nimic, până şi bibeloul în formă de elefant, care e încă spart, e la locul lui. Când l-am văzut pe tata picioarele mi s-au inmuiat şi inima a început să bată mai tare. L-am lăsat pe Connor de mână şi am păşit mai spre centru camerei.