Simple rânduri

Iubirea...

"Iubirea" un cuvânt puternic ce ar putea schimba orice situaţie radical. Un cuvânt pe care încep să îl subestimez, pentru că de fiecare dată ajung să sufăr din cauza lui. Este precum un diavol ce te ademenește înspre păcat, făcându-te să realizezi că poţi zbura, chiar pentru câteva secunde.

Mai mereu îmi aduc aminte de momentele în care am căzut în plasa ei, plasa iubirii. Ştiu că pare de necrezut, însă mi s-a întâmplat, chiar recent aş putea spune. Poate nu aş numi-o tocmai iubire, însă era ceva puternic acolo în interior şi aştepta să se exprime. Am fost împinsă să accept ceva ce poate dacă stau să mă gândesc nu mi-am dorit cu adevărat. A fost ceva de moment, însă se pare că toate lucrurile făcute pe moment ajung să te "doboare" mai târziu .

M-am gândit că pot începe ceva nou, luând totul de la zero şi ştergând cu buretele trecutul. Am simţit în interior că mai merită o şansă, dar se pare că a fost în zadar. Realizez că mi-am pierdut zile şi nopţi gândindu-mă la un singur lucru: am fost folosită. Am ajuns să fiu folosită pentru ca el să aibă o relaţie. Dacă ar fi să citez ceva, cu singuranţă aş alege aceste cuvinte usturătoare: "Cu sau fără tine, totul era la fel".

Aşa la prima vedere pare amuzant, însă din tot acest circ, pentru că nu pot să îl numesc altcumva, am ajuns într-un punct în care nu credeam. Am ajuns să fiu într-o perioada în care încrederea mea în cei din jur era pusă sub semnul întrebării şi mă simţeam oarecum ameninţată de tot ce mă înconjoară. Însă cel mai trist lucru este că am rămas cu o sensibilitate pe care nu aş putea să o descriu. Este ceva extrem de greu pe care îl car în spate zi de zi. Ceva la care mă gândesc doar noaptea, iar atunci izbucnesc şi mă liniştesc, lăsând lacrimile să îmi curgă pe obraji.

O experienţă marcantă, atât am de spus, iar în momentul de faţă aş putea spune că sunt instabilă din punct de vedere emoţional, doar din cauza lui pentru că s-a jucat cu sentimentele mele, reuşind astfel să mă rănească. M-a spart în bucăţele, iar acum încerc să pun totul cap la cap şi să îmi asamblez sufletul rănit la fel cum era înainte.

Până la urmă, iubirea are şi părţi frumoase şi sper, totuşi, să le descopăr. Am reuşit să mă liniştesc şi aş putea spune că deja, în inima mea, a apărut o altă persoană. Sper că de această dată să nu mai cad în plasa vicleană a iubirii.

0,\��?�Dy