LONE [mature h.s]

Capitolul 7

"Ha--...oprește-te," Îi șoptesc, ținând cu grijă iaurtul meu înghețat cu aromă de mango, acoperit de un strat de bomboane și câteva felii de ananas. Cam la zece kilometri de casa Deborei era un local de iaurturi înghețate numit Orange Leaf, un loc în care te autoservești, apoi plătești.

Harry se uită la vânzătoare, cu tubul de frișcă într-o mână. Își întoarce privirea spre mine și pune capătul tubului deasupra iaurtului său înghețat cu aromă de ciocolată, acoperit de căpșuni și felii de mango, cu câteva bomboane de ciocolată. Împrăștie frișca deasupra iaurtului, începând se semene mai mult cu un munte decât un topping, uitându-se entuziasmat ca un copil cum golește tubul, înainte să i-l iau din mână.

Clipește de câteva ori la mine, iar eu mă holbez la el și îl împing ușor, lăsând un râset să-mi iasă printre buze. "Harry....toată lumea se holbează la tine de parcă ai fi ultimul nebun."

"Încă n-am înnebunit, dar nu sunt nici departe." spune încet, chinuindu-mă să ma abțin din a chicoti în timp ce el rămâne serios. Glumele lui au început să fie mult mai dese pe măsură ce petrecem timp împreună. Nu pot spune că mă deranjează, aș minți. Înșfacă dintr-o dată tubul de frișcă din mâna mea și umple mica porțiune goală deasuăra iaurtului său înghețat, pe care o ratase acum câteva clipe.

Mă încrunt ironic la el și murmur, "Se pare că cineva are o dependență de zahăr, huh?"

Își ridică privirea din pămând și mă privește cu ochii mijiți, "Cred că poți s-o numești și așa." spune cu o voce joasă și răgușită.

Pănă ne vine rândul, Harry ignoră complet încercările mele de a-i spune că-mi pot plăti și singură. Îi arunc o privire în momentul în care ochii lui mă fixează iar el se holbează, neimpresionat de privirea mea amenințătoare.

Îmi dă iaurtul meu înghețat iar eu murmur un mulțumesc, iar înainte să scot altceva pe gură, Harry mi-o ia înainte, "Vrei să mănânci aici sau..?

Ridic din umeri. "Oriunde e ok pentru mine."

"Okay, am o idee."

Ridic dintr-o sprânceană și îi arunc o privire lungă înainte să spun, "Ce idee?"

"Nu te uita la mine așa." chicotește sub respirația lui în timp ce ia două lingurițe portocalii. "Ai fost vreodată la un meci de ligă mică?"

"Uhm, nu? Copiii joacă baseball în liga aceea, nu?" Îl întreb.

Dă aprobator din cap. "Joacă nepotul meu. E puțin cam nebun și temperamental."

"E meci în seara asta?"

"Da. A început acum douăzeci de minute. Vrei să mergem? N-am alte idei." spune.

Ridicând din umeri, dau afirmativ din cap, "Sigur, da. Hai să mergem. O să fie amuzant. Plus, iubesc copiii."

Ne îndreptăm cu pași repezi spre mașina lui, un jeep îngrijit care miroase a mentă și apă de colonie. Mirosul este amețitor, dar țin acest gând pentru mine. Am o obsesie pentru mirosul de apă de colonie, în special pentru tipii care miros în acest fel.

Pe la jumătatea drumului spre teren, eu și Harry aproape ne-am terminat iaurtul înghețat. O mână o ține pe volan, în timp ce cu cealaltă se chinuie să mănânce. Îl privesc cum încearcă de mai multe ori în zadar, să-și ducă lingurița portocalie plină cu iaurt înghețat, la gură. "Ai nevoie de ajutor?"

Oftează. "Da."

"Okay, dă-mi mie," iau repede ultima lingură din iaurtul meu, apoi plasez recipientul între noi, înainte să întind mâna pentru a lua paharul lui Harry. Își întoarce capul spre mine, încruntându-se și îmi aruncă o privire confuză. "Ce? Dă-mi iaurtul."